ACTUALITATE
”Cocoşul de Hurez” o sărbătoare a ceramiştilor din Vâlcea, devenită un element de identificare al românilor în lume
Tradiţionala sărbătoare a meşterilor ceramişti din România – „Cocoşul de Hurez”, a adus anul acesta la Horezu peste 100 de meşteri populari din toată ţara, timp de trei zile, în perioada 31 mai – 2 iunie, aceştia prezentându-şi ultimele creaţii într-o expoziţie unică în ţară.
„Cocoşul de Hurez” este cel mai mare şi cunoscut târg de ceramică tradiţională românească şi a sărbătorit zilele acestea 49 de ani de existenţă.
„Cocoşul de Hurez” este cu siguranţă un brand naţional, unul dintre cele mai cunoscute din România. Se regăseşte pe aproape toate vasele care se realizează în localitate şi chiar dacă în ultimii ani ceramica de Horezu s-a transformat mult, dintr-una funcţională într-una aproape exclusiv decorativă, rămâne unul dintre „darurile de preţ care ne identifică ca naţie”, după cum spun reprezentanţii UNESCO din România, cei care, acum aproape şapte ani, au introdus meşteşugul milenar al horezenilor în patrimoniul imaterial al lumii.
„Sărbătoarea este una foarte importantă pentru că aici se reunesc meşteri populari din toate centrele care au mai rămas în România. Multe, puţine, dar sunt centre reprezentative. Noi, în calitate de observatori ştiinţifici ai fenomenului, dar şi participanţii, în calitate de observatori ai ediţiilor de până acum, am observat o diminuare a fenomenului. De aceea, felicit autorităţile locale pentru înţelegerea continuării acestui târg care stimulează producţia de ceramică. (…) Rădăcinile noastre trebuie să se vadă şi în aceste umile obiecte de ceramică, ce vorbesc mai mult decât putem noi crede despre fiinţa neamului. Am văzut la televizor în ce a constat cadoul pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc l-a primit din partea României. Printre darurile de preţ care ne identifică pe noi ca români au fost şi obiecte de ceramică lucrate la Horezu. Suntem mândri, dragi olari, pentru că duceţi mai departe un meşteşug dedicat, un meşteşug naţional, un meşteşug care ne face întotdeauna să ne aducem aminte cine suntem în rândul lumii” , a afirmat reprezentanta UNESCO, Corina Mihăescu, la deschiderea târgului.
Autorităţile locale se declară mulţumite de faima pe care intrarea „Cocoşului” în patrimoniul UNESCO a adus-o în ultimii ani oraşului, devenit între timp şi capitală a ceramicii româneşti, dar şi unul dintre cele mai vizitate locuri din ţară.
„Avem în Horezu un centrul de informare turistică şi el este ca un barometru pentru noi. Datele de acolo spun că avem o creştere an de an pentru ceea ce înseamnă turism în Horezu. Am ajuns să avem în sezonul estival undeva la 1.000 de turişti zilnic, iar cele două puncte de atracţie sunt ceramica de Horezu şi Mânăstirea Hurez, ambele fiind obiective UNESCO. Pentru ediţia din acest an a Cocoşului, în cele trei zile, cred că au fost undeva la peste 20.000 de vizitatori’, a declarat primarul oraşului, Nicolae Sărdărescu.
El a precizat că, deşi a trecut aproape o jumătate de secol de la prima ediţie, sărbătoarea olarilor vâlceni a reuşit să-şi păstreze scopul – acela de a promova ceramica locală. Meşterii olari spun chiar că timpul scurs de atunci nu le-a alterat deloc pasiunea şi dorinţa de a nu-şi abandona tradiţia milenară. Dimpotrivă, i-a ambiţionat să ţină în viaţă acest meşteşug care le-a adus şi încă le aduce un imens capital de imagine.
„În primul rând e plăcere, dar apoi trebuie să faci şi ceva pentru promovarea acestui meşteşug. Noi ne ocupăm de olărit de ani buni şi vom continua. Sunt mulţi dintre clienţii noştri care revin în primul rând să vadă dacă am mai scos ceva nou, dacă am făcut produse noi şi reacţiile sunt întotdeauna pozitive… Ne bazăm şi pe tineri să ne ajute să ducem mai departe această tradiţie dar, într-adevăr, munca manuală e grea şi nu aduce bani mulţi imediat, cum îşi doresc ei”, spune un meşter ceramist din Horezu.
Anul acesta, participarea la târg a fost mai slabă faţă de ediţiile anterioare. Au fost prezenţi cu standuri proprii aproape 80 de ceramişti din marile centre de ceramică din ţară – Hunedoara, Gorj, Argeş, Maramureş, Harghita, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 40 de artizani care au adus în atenţia iubitorilor de artă populară autentică meşteşuguri vechi, cum ar fi ţesutul şi sculptura în lemn, care vin să întregească tabloul artei tradiţionale româneşti.
„An de an, reperul nostru în ceea ce priveşte participarea este gradul de ocupare al căsuţelor aflate pe platoul Stejari. Anul acesta avem închiriate 114 căsuţe şi corturi, iar cei mai mulţi sunt meşteri olari. E adevărat că anul acesta nu mai avem ceramişti străini pentru că s-a întâmplat ca sărbătoarea noastră să se suprapună cu alte evenimente similare din Europa. Pe noi ne interesează însă să promovăm ceramica noastră autentică şi tot ceea ce înseamnă tradiţie românească autentică”, a mai spus primarul Sărdărescu.
În cei aproape 50 de ani de târg, autorităţile locale au reuşit să strângă la Horezu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte ceramice din ţară. Pentru că toate piesele participante la concursul de creaţie, organizat cu acest prilej, sunt donate galeriei de artă din oraş, aceasta a ajuns să deţină în prezent peste 4.000 de obiecte de ceramică. Din lipsă de spaţiu, doar aproximativ 2. 000 dintre piesele donate de-a lungul timpului sunt expuse şi pot fi admirate. Autorităţile locale spun însă că anul acesta vor muta galeria în satul Olari, într-un spaţiu de 1.400 mp şi acolo vor putea să expună mai multe dintre piesele din colecţie.
Povestea acestui târg de ceramică tradiţională a început în vara anului 1970, când organizatorii festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o aură mai mare decât cea pe care o avea, prin exploatarea simbolurilor specifice zonei Horezu – spirala, cocoşul şi pomul vieţii. În parcul dintre stejarii seculari, actuala locaţie, târgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din toate centrele de ceramică din ţară. AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
România a importat, în primele cinci luni din 2021, o cantitate de ţiţei de 3,383 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 791.400 tep (30,5%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia de ţiţei a totalizat 1,304 milioane tep, fiind cu 5,5% (76.600 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru acest an la 3,275 milioane tep (minus 3,2% faţă de 2020) şi în 2022 la 3,2 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 8,425 anul acesta (plus 20,7%) şi la 8,815 milioane tep în 2022 (plus 4,6%).
Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).
Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.
AGERPRES
Unul din patru cetăţeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Datele vin din raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, prezentat luni.
Raportul conţine cele mai recente dovezi ştiinţifice privind singurătatea şi izolarea socială în UE. Analizează studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Studiul arată că sentimentele de singurătate s-au dublat în rândul tuturor grupelor de vârstă în primele luni ale pandemiei.
Prevalenţa singurătăţii a crescut brusc în primele luni de la izbucnirea epidemiei de COVID-19.
În 2016 aproximativ 12% dintre cetăţenii UE au indicat că se simt singuri mai mult de jumătate din timp. Ponderea a crescut la 25% în primele luni de la apariţia COVID-19.
Alte emoţii negative cum ar fi sentimentul de încordare sau de descurajare au urmat aceeaşi tendinţă. Emoţiile pozitive, cum ar fi sentimentul de veselie, calm, vioiciune sau odihnă au evoluat în direcţia opusă.
Potrivit raportului, s-a înregistrat o creştere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, comparativ cu 2016
Cifrele specifice fiecărei ţări arată că în perioada aprilie – iulie 2020 singurătatea a crescut cu peste 15 puncte procentuale în Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia şi Suedia.
În schimb, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, România şi Spania au înregistrat o creştere a singurătăţii cu mai puţin de 10 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.
Raportul constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European şi Comisie. Proiectul va include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, care urmează să se desfăşoare în 2022, precum şi crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătăţii de-a lungul timpului şi în întreaga Europă. AGERPRES
ACTUALITATE
Zeci de website-uri ale lui Aleksei Navalnîi, închise înaintea campaniei electorale din Rusia
Serviciul rus pentru Supravegherea Telecomunicaţiilor, pentru Tehnologie Informaţională şi Mass-Media (Roskomnadzor) a blocat, luni, zeci de website-uri afiliate lui Aleksei Navalnîi. Este unul dintre liderii opoziţiei. Site-urile au fost blocate în perspectiva campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din septembrie.
„În virtutea unei decizii a Parchetului General, 49 de website-uri au fost blocate”, a declarat, conform cotidianului Le Figaro, Leonid Volkov. Acesta este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la închisoare.
A fost blocat website-ul lui Aleksei Navalnîi, dar şi cele ale principalelor organizaţii care îl susţin. Website-urile au fost declarate „extremiste” de către justiţia rusă.
Leonid Volkov, care trăieşte în exil în Lituania, crede că deciziile au rolul de a bloca activităţile susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi înaintea scrutinului parlamentar din septembrie.
Aleksei Navalnîi se află în Penitenciarul Pokrov, situat în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova.
O instanţă judiciară din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi. A fost condamnat pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare.
Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Aleksei Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia. Înainte, a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020.
O femeie care purta un tricou cu imaginea săptămânalului francez Charlie Hebdo a fost uşor rănită cu un cuţit. S-a întâmplat duminică, în Hyde Park, în centrul Londrei, a anunţat poliţia.
Poliția a lansat un apel la martori pentru a-l găsi pe autorul atacului, informează luni France Presse.
”Poliţia a fost chemată de serviciile de urgenţă duminică la ora 15:34 pentru o agresiune la Speakers’ Corner” din Hyde Park, a precizat Met Police (poliţia metropolitană) într-un comunicat.
Agenţii care au ajuns la faţa locului au găsit o femeie de 39 de ani. Femeia prezenta o tăietură minoră la cap. Ea a fost tratată la faţa locului înainte de a fi transportată la un spital din centrul Londrei. Viaţa ei nu a fost pusă în pericol, potrivit comunicatului.
În videoclipuri intens distribuite pe reţelele de socializare, o persoană îmbrăcată în negru este văzută apropiindu-se de o femeie care poartă un tricou pe care scrie ”Charlie Hebdo”. Femeia este apoi văzută cu sânge pe faţă şi este preluată de o dubă a forţelor de ordine aflată în apropiere.
Poliţia a precizat că a găsit un cuţit în apropierea locului faptei în urma unei percheziţii. A cerut martorilor să o contacteze, cerând între timp să nu se facă ”speculaţii cu privire la motivul atacului”. ”Suntem în primele stadii ale anchetei noastre şi lucrăm din greu pentru a găsi persoana responsabilă”.
La 7 ianuarie 2015, la Paris, fraţii Kouachi au atacat cu arme de război redacţia publicaţiei Charlie Hebdo, care publicase caricaturi cu Mahomed, ucigând 12 persoane, printre care celebrii caricaturişti Cabu şi Wolinski, înainte de a fugi. AGERPRES
Tánczos: Eu nu am văzut stână serioasă fără câinii ciobăneşti
Importurile de ţiţei ale României au crescut cu 30,5% în primele cinci luni din 2021
S-a vaccinat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române? Răspunsul lui Vasile Bănescu
Date îngrijorătoare. S-a dublat fenomenul singurătăţii în întreaga UE
Barna: Delegaţii la Congresul USR PLUS trebuie să fie vaccinaţi anti-COVID
Taximetrist spânzurat cu o frânghie de o salcie, în Gorj
Zeci de website-uri ale lui Aleksei Navalnîi, închise înaintea campaniei electorale din Rusia
FOTO VIDEO: Zi neagră în Mureș. Accident MORTAL pe o șosea, între localitățile Ilieni și Crăciunești
