Tradiţionala sărbătoare a meşterilor ceramişti din România – „Cocoşul de Hurez”, a adus anul acesta la Horezu peste 100 de meşteri populari din toată ţara, timp de trei zile, în perioada 31 mai – 2 iunie, aceştia prezentându-şi ultimele creaţii într-o expoziţie unică în ţară.

„Cocoşul de Hurez” este cel mai mare şi cunoscut târg de ceramică tradiţională românească şi a sărbătorit zilele acestea 49 de ani de existenţă.

„Cocoşul de Hurez” este cu siguranţă un brand naţional, unul dintre cele mai cunoscute din România. Se regăseşte pe aproape toate vasele care se realizează în localitate şi chiar dacă în ultimii ani ceramica de Horezu s-a transformat mult, dintr-una funcţională într-una aproape exclusiv decorativă, rămâne unul dintre „darurile de preţ care ne identifică ca naţie”, după cum spun reprezentanţii UNESCO din România, cei care, acum aproape şapte ani, au introdus meşteşugul milenar al horezenilor în patrimoniul imaterial al lumii.

„Sărbătoarea este una foarte importantă pentru că aici se reunesc meşteri populari din toate centrele care au mai rămas în România. Multe, puţine, dar sunt centre reprezentative. Noi, în calitate de observatori ştiinţifici ai fenomenului, dar şi participanţii, în calitate de observatori ai ediţiilor de până acum, am observat o diminuare a fenomenului. De aceea, felicit autorităţile locale pentru înţelegerea continuării acestui târg care stimulează producţia de ceramică. (…) Rădăcinile noastre trebuie să se vadă şi în aceste umile obiecte de ceramică, ce vorbesc mai mult decât putem noi crede despre fiinţa neamului. Am văzut la televizor în ce a constat cadoul pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc l-a primit din partea României. Printre darurile de preţ care ne identifică pe noi ca români au fost şi obiecte de ceramică lucrate la Horezu. Suntem mândri, dragi olari, pentru că duceţi mai departe un meşteşug dedicat, un meşteşug naţional, un meşteşug care ne face întotdeauna să ne aducem aminte cine suntem în rândul lumii” , a afirmat reprezentanta UNESCO, Corina Mihăescu, la deschiderea târgului.

Autorităţile locale se declară mulţumite de faima pe care intrarea „Cocoşului” în patrimoniul UNESCO a adus-o în ultimii ani oraşului, devenit între timp şi capitală a ceramicii româneşti, dar şi unul dintre cele mai vizitate locuri din ţară.

„Avem în Horezu un centrul de informare turistică şi el este ca un barometru pentru noi. Datele de acolo spun că avem o creştere an de an pentru ceea ce înseamnă turism în Horezu. Am ajuns să avem în sezonul estival undeva la 1.000 de turişti zilnic, iar cele două puncte de atracţie sunt ceramica de Horezu şi Mânăstirea Hurez, ambele fiind obiective UNESCO. Pentru ediţia din acest an a Cocoşului, în cele trei zile, cred că au fost undeva la peste 20.000 de vizitatori’, a declarat primarul oraşului, Nicolae Sărdărescu.

El a precizat că, deşi a trecut aproape o jumătate de secol de la prima ediţie, sărbătoarea olarilor vâlceni a reuşit să-şi păstreze scopul – acela de a promova ceramica locală. Meşterii olari spun chiar că timpul scurs de atunci nu le-a alterat deloc pasiunea şi dorinţa de a nu-şi abandona tradiţia milenară. Dimpotrivă, i-a ambiţionat să ţină în viaţă acest meşteşug care le-a adus şi încă le aduce un imens capital de imagine.

„În primul rând e plăcere, dar apoi trebuie să faci şi ceva pentru promovarea acestui meşteşug. Noi ne ocupăm de olărit de ani buni şi vom continua. Sunt mulţi dintre clienţii noştri care revin în primul rând să vadă dacă am mai scos ceva nou, dacă am făcut produse noi şi reacţiile sunt întotdeauna pozitive… Ne bazăm şi pe tineri să ne ajute să ducem mai departe această tradiţie dar, într-adevăr, munca manuală e grea şi nu aduce bani mulţi imediat, cum îşi doresc ei”, spune un meşter ceramist din Horezu.

Anul acesta, participarea la târg a fost mai slabă faţă de ediţiile anterioare. Au fost prezenţi cu standuri proprii aproape 80 de ceramişti din marile centre de ceramică din ţară – Hunedoara, Gorj, Argeş, Maramureş, Harghita, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 40 de artizani care au adus în atenţia iubitorilor de artă populară autentică meşteşuguri vechi, cum ar fi ţesutul şi sculptura în lemn, care vin să întregească tabloul artei tradiţionale româneşti.

„An de an, reperul nostru în ceea ce priveşte participarea este gradul de ocupare al căsuţelor aflate pe platoul Stejari. Anul acesta avem închiriate 114 căsuţe şi corturi, iar cei mai mulţi sunt meşteri olari. E adevărat că anul acesta nu mai avem ceramişti străini pentru că s-a întâmplat ca sărbătoarea noastră să se suprapună cu alte evenimente similare din Europa. Pe noi ne interesează însă să promovăm ceramica noastră autentică şi tot ceea ce înseamnă tradiţie românească autentică”, a mai spus primarul Sărdărescu.

În cei aproape 50 de ani de târg, autorităţile locale au reuşit să strângă la Horezu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte ceramice din ţară. Pentru că toate piesele participante la concursul de creaţie, organizat cu acest prilej, sunt donate galeriei de artă din oraş, aceasta a ajuns să deţină în prezent peste 4.000 de obiecte de ceramică. Din lipsă de spaţiu, doar aproximativ 2. 000 dintre piesele donate de-a lungul timpului sunt expuse şi pot fi admirate. Autorităţile locale spun însă că anul acesta vor muta galeria în satul Olari, într-un spaţiu de 1.400 mp şi acolo vor putea să expună mai multe dintre piesele din colecţie.

Povestea acestui târg de ceramică tradiţională a început în vara anului 1970, când organizatorii festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o aură mai mare decât cea pe care o avea, prin exploatarea simbolurilor specifice zonei Horezu – spirala, cocoşul şi pomul vieţii. În parcul dintre stejarii seculari, actuala locaţie, târgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din toate centrele de ceramică din ţară. AGERPRES