Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite, însă temperatura medie lunară va înregistra un salt evident faţă de luna februarie, potrivit caracterizării climatice a lunii martie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

“Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona ţării noastre. Ca o consecinţă a acestor schimbări în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident faţă de luna februarie. Excepţie fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se menţin scăzute, ajungând până la minus un grad Celsius”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării, fiind mai ridicate în Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest, între 4 şi 6 grade Celsius, şi mai reduse în Moldova, precum şi în interiorul arcului carpatic, respectiv între 2 şi 4 grade Celsius.

Pe suprafeţe reduse din vestul Banatului şi din sudul şi vestul Olteniei se vor înregistra valorile termice cele mai ridicate din ţară, de peste 6 grade Celsius. De la poalele munţilor, unde valorile se menţin în jur de zero grade, temperatura scade constant, ajungând să aibă valori cuprinse între minus 8 şi minus 6 grade Celsius, în masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Orientali.

Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8 grade Celsius, consemnată la Odobeşti, în 30 martie 1952.

“De altfel, sfârşitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeaşi zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute pe ţară de peste 25 de grade Celsius (31,2 grade la Medgidia; 30,6 grade la Sibiu; 30,5 grade la Griviţa; 30,4 grade la Constanţa; 30,1 grade la Cernavodă şi 29,9 grade Celsius la Focşani şi Boiţa)”, notează ANM.

În Capitală, maxima absolută este de 29 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, în data de 30 martie 1947. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret s-au înregistrat 28,8 grade Celsius.

Meteorologii precizează că au existat şi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime, la fel de neobişnuite pentru luna martie, majoritatea peste 22-24 grade Celsius, respectiv în 2019, 2001, 1994, 1991, 1990, 1977 şi 1975.

Temperatura minimă absolută a lunii martie, în România, este minus 33 de grade Celsius şi a fost înregistrată în 11 martie 2005, la staţia meteorologică Obârşia Lotrului. Tot în anul 2005, mai ales în zilele de 1 şi 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub minus 18 grade Celsius, la 24 staţii meteorologice (minus 31,7 grade Celsius la Bâlea Lac, minus 27,6 grade Celsius la Stâna de Vale, minus 26,6 grade la Sf. Gheorghe Munte).

De asemenea, temperaturi extreme foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în alţi ani, cum ar fi în 1987, 1985 sau 1952. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 95, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub minus 15 grade Celsius (-30 grade Celsius la Poiana Stampei, minus 29,6 grade Celsius la Vf. Omu).

La Bucureşti, minima absolută a lunii martie este minus 21,7 grade Celsius, înregistrată pe data de 1 martie 2018, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi minima absolută la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, minus 19,7 grade Celsius, respectiv minus 15,9 grade Celsius.

“Este de remarcat că începutul lunii martie 2018, mai ales ziua de 1 martie 2018, a fost deosebit de geroasă, în această zi înregistrându-se temperaturi minime absolute pentru martie, la 10 staţii meteorologice, majoritatea situate în jumătatea de sud a ţării”, arată ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est şi sud-est către vest şi nord-vest, dar şi cu altitudinea.

Astfel, în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar şi în zone din interiorul arcului carpatic, cantităţile de precipitaţii sunt reduse, mai mici de 30 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, se înregistrează în estul Deltei Dunării.

Cantităţi de precipitaţii de peste 20 mm se întâlnesc în sudul şi vestul ţării, în Transilvania şi vestul Moldovei. În Oltenia precum şi în zona de dealuri şi în cea subcarpatică, acestea ating 50 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, medii multianuale, de peste 75 mm, se înregistrează în nordul Carpaţilor Orientali, precum şi în masivele montane din Carpaţii Meridionali şi Occidentali.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din martie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 375,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1988. La Bucureşti, cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută este de 127,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1984. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, 113,1 mm. Menţionăm şi câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna martie, multe
dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor respective: 2013, 2006, 1993, 1988, 1984, 1962.

De asemenea, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România este de 96,9 mm şi a fost înregistrată la Predeal, în data de 23 martie 2007. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 57 mm, consemnată în 12 martie 1973, la Bucureşti – Băneasa. AGERPRES

Cinci persoane au fost conduse la audieri în urma unor percheziţii care au avut loc pe raza judeţului Galaţi, iar un tânăr de 23 de ani a fost reţinut pentru 24 de ore, acesta fiind bănuit de trafic şi consum ilicit, precum şi de introducerea în ţară de droguri de mare risc, a informat, marţi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea.

“La data de 1 martie, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Vrancea, împreună cu procurorii DIICOT – BT Vrancea, au organizat o acţiune ce a vizat desfăşurarea a cinci percheziţii pe raza judeţului Galaţi, pentru identificarea unui bărbat bănuit de trafic şi consum ilicit/introducerea în ţară de droguri de droguri de mare risc. Cinci persoane au fost conduse la audieri, iar faţă de un bărbat de 23 de ani, cercetat pentru introducere în ţară de droguri de mare risc şi trafic şi consum de droguri de mare risc, procurorii din cadrul DIICOT – BT Vrancea au dispus reţinerea pentru 24 de ore”, au precizat reprezentanţii IPJ Vrancea.

Potrivit sursei citate, bărbatul de 23 de ani, din judeţul Galaţi, este bănuit că, începând din anul 2020 şi până în prezent, ar fi trimis din Olanda, prin intermediul unor firme de curierat, trei colete în care s-ar fi aflat şi cocaină. Ulterior, coletele ar fi fost preluate de către un alt tânăr de 25 de ani, iar drogurile vândute pe raza judeţelor Vrancea şi Galaţi.

Tânărul reţinut urmează să fie prezentat Tribunalului Vrancea, pentru a dispune măsurile legale. AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat, începând cu 1 martie, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021, care vor putea fi completate online, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES

“Având în vedere că siguranţa în contextul pandemiei Covid-19 este extrem de importantă pentru instituţia noastră, fermierii vor putea să-şi înregistreze cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la centrele judeţene/locale APIA şi/sau al municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Ca în fiecare an, APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul campaniei şi va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene”, spun reprezentanţii instituţiei.

Fermierii îşi vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) şi toate informaţiile din cerere, prin accesarea aplicaţiei IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia deţin terenul situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului şi să permită primăriei să transmită la APIA adeverinţa.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziţia fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligaţia să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) şi să se adreseze centrului judeţean/local al APIA şi/sau al municipiului Bucureşti în vederea completării declaraţiei sector zootehnic în aplicaţia dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcţionarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii şi pentru programarea acestora în vederea semnării cererii şi declaraţiilor ataşate acesteia.

”Atragem atenţia ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal şi zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise şi documentaţia depusă!”, menţionează APIA.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020), precum şi ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii aferente Campaniei 2021 are obligaţia să respecte normele de eco-condiţionalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro şi www.pndr.ro. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)

Un autoturism care s-a oprit pe calea ferată la pasajul Uricani, a fost lovit de trenul Iași-Hârlău 16503.  Șoferul aflat în autoturism s-a autoevacuat.

La locul intervenției s-au deplasat o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și echipajul de primul ajutor calificat.

Din primele informații se pare că mașin s-a oprit pe calea ferata în momentul trecerii acesteia.

Autoturismul a fost avariat în partea din față.

Echipajele abilitate stabilesc cauza producerii accidentului feroviar.