Aria naturală protejată Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ (Munţii Lăpuşului ), parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, ar putea primi, doar în componenta unor excursii organizate cu ghizi de însoţire, anual, aproape 10.000 de turişti, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele filialei Maramureş a Asociaţiei WWF, biologul, Călin Ardelean.

"Lumea vrea să vadă aceste bogaţii ale naturii, oamenii doresc să vadă aceste păduri naturale, păduri care nu au făcut obiectul exploatării forestiere, care se află aşa de sute sau mii de ani. Avem un ecosistem natural bine protejat. Problema este felul în care se face turism în România, iar, deocamdată, turismul este slab organizat ca şi reţea turistică. Turiştii din România s-au obişnuit să intre şi-n ariile protejate, să le viziteze, să se intereseze dacă cineva poate să-i ajute, să-i informeze despre ceea ce vor vedea. Atunci, totul ţine de organizarea acestei reţele de turism. Noi nici nu intenţionăm pentru Codrii Seculari din Strâmbu Băiuţ să ajungem la un turism de masă, pentru că nu fac obiectul unui turism de masă. E vorba de un turism de nişă, unul special care se are în vedere şi m-am exprimat undeva ca pe viitor să dezvoltăm turismul pentru a ajunge până la 10.000 de turişti pe an (...) Întotdeauna când turismul exacerbează, ajunge să aducă mai multe prejudicii mediului natural decât beneficii", a precizat Călin Ardelean.

Potrivit acestuia, sit-ul se întinde pe aproape 3.000 de hectare, iar o parte din el a fost inclusă în catalogul pădurilor virgine din România.

"Aria Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ are o suprafaţă undeva la 3.000 de hectare, noi avem o zonă (900 ha n. r.) unde nu este permisă deloc exploatarea, care e inclusă în amenajamentul silvic. O treime din sit este o zonă de non-intervenţie umană. Avem păduri virgine. Aceste păduri virgine sunt incluse în catalogul naţional al siturilor cu păduri virgine, loc de unde nu se scoate lemn, arborii bătrâni rămân acolo, nu sunt făcute trasee turistice. Avem doar trasee tematice, se merge numai cu ghizi. Aceste păduri virgine au primit un stat internaţional în 2017, sunt sit al Patrimoniului Internaţional UNESCO. Sit-ul UNESCO este în interiorul acestui sit de importanţă comunitară", a spus Călin Ardelean.

Reprezentantul filialei WWF, filiala Maramureş, a precizat că sit-ul se poate fi vizitat tot timpul anului, însă iarna turistul trebuie să fie foarte bine pregătit şi echipat.

"Vizitarea sit-ului Codrii Seculari se poate face indiferent de sezon, pentru că zona este frumoasă şi spectaculoasă în toate anotimpurile. Singura problemă este iarna, când zăpezile sunt foarte mari. Anul trecut ( 2018), zăpada a fost 150 cm şi s-a menţinut două luni de zile. Iarna, cred că e mai dificil de parcurs aceste trasee tematice şi turistul trebuie să fie foarte bine pregătit, bine echipat", a declarat Călin Ardelean.

Acesta a menţionat că aria naturală este de importanţă comunitară, cu excepţia zonelor introduse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

"Sit-ul Codrii Seculari de la Stâmbu Băiuţ e un sit de importanţă comunitară, astfel încât activitatea umană este permisă. În cadrul sitului se fac exploatări forestiere. În ce condiţii, asta este o situaţie legală care trebuie reglată. E bine, toate amenajamentele silvice, acele planuri de exploatare pădurii au fost avizate de către noi (WWF n.red), custodele ariei naturale protejate. Exploatarea forestieră se va face doar în condiţiile în care s-a făcut avizarea", a precizat Călin Ardelean.

Valoarea totală a serviciilor furnizate de aria protejată a fost estimate la 19,7 milioane euro. Fauna are în componenţă lupul, ursul, râsul, pisica sălbatică, păsări răpitoare de zi şi noapte, precum şi barza neagră sau ciocănitoarea neagră. Pădurea virgină este formată din arborete de fag şi amestec de brad şi fag, specifice Munţilor Carpaţi.

Recent, WWF România, filiala Maramureş a elaborat şi prezentat beneficiarilor - Direcţia Silvică Maramureş, Primăria Băiuţ, RNP Romsilva RA, planul de management al sit-ului Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ, proiect co-finanţat din Fondul European de Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. AGERPRES