Connect with us

EVENIMENT

Coloană de camioane pe 8 kilometri pe DN5 București – Giurgiu. Timpi de așteptare de peste o oră la ieșire din țară

Publicat

Camioanele care ies din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse, Bulgaria, au de aşteptat 60 de minute, coada de TIR-uri ajungând, joi, la aproximativ opt kilometri pe prima bandă de mers a DN 5 Bucureşti-Giurgiu.

Potrivit ITPF Giurgiu, în ultima perioadă a crescut numărul TIR-urilor care tranzitează PTF Giurgiu, ceea ce a dus la creşterea timpului de aşteptare pe arterele destinate acestor autovehicule. Astfel, timpul de aşteptare pentru camioane la ieşirea din ţară este de 60 de minute, iar la intrarea în ţară, de 40 de minute.

Totodată, la PTF Giurgiu sunt derulate şi activităţi pentru încasarea taxei de pod, ceea ce îngreunează formalităţile de ieşire din ţară pentru camioane, iar la acest fapt se adaugă şi suspendarea temporară a circulaţiei autovehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone pe reţeaua de străzi a oraşului Silistra, motiv pentru care aceste mijloace de transport s-au îndreptat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră preponderent prin PTF Giurgiu şi PTF Calafat.

Pentru autoturisme, timpul de aşteptare este de zece minute atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară. Agerpres

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Rinichi prelevați de la un pacient în moarte cerebrală. Cea de a șaptea prelevare de organe la Spitalul din Târgu Mureş

Publicat

spitalu de urgenta targu mures

Mai mult echipe de medici din Cluj și Mureș au prelevat, miercuri, rinichii de la un pacient în vârstă de 53 de ani, aflat în moarte cerebrală. Gestul familiei de a-și da acordul pentru donare oferă șansă la viață altor persoane.

Aceasta a fost a şaptea prelevare de organe la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

În cursul dimineţii de miercuri, mai multe echipe de medici de la Târgu Mureş şi Cluj au prelevat rinichii de la un pacient aflat in moarte cerebrală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Este vorba despre un bărbat de 53 de ani, internat în Secţia Clinică ATI cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral.

Rinichi prelevați de la un pacient în moarte cerebrală. Cea de a șaptea prelevare de organe la Spitalul din Târgu Mureş: Unde au ajuns rinichii

„Rinichii prelevaţi au fost trimişi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj”, anunță reprezentanții Spitalului din Mureș.

Echipa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş – dr. Mihai Morariu – kdp, dr. Horvath Zsuzsanna, as. Dorin Boca şi coordonatorul regional dr. Oana Pitea – a făcut tot posibilul ca gestul familiei să nu fie în zadar şi alţi pacienţi să primească şansa la o viaţă mai bună.

Intervenţia de prelevare a fost realizată de către echipa de prelevare a Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, coordonată de dr. Andrei Tomuţa.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

A crescut numărul refugiaților care vin în România: Peste 8.300 de ucraineni au intrat în țară în 24 de ore

Publicat

politia de frontiera general vama
Arhivă foto

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţară marţi a crescut cu 8,1% faţă de ziua precedentă, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis, miercuri, AGERPRES.

„În data de 24.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 69.421 de persoane, dintre care 8.337 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,1% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.098 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 977 cetăţeni ucraineni (creştere cu 9,4%)”, precizează IGPF.

De la declanşarea crizei până marţi, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.019.292 cetăţeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.053.821 ucraineni.

Potrivit IGPF, măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

„Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute”, transmite Poliţia de Frontieră. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Incident grav în Olt: 21 de elevi de la Colegiul „Ion Minulescu” din Slatina, la spital cu toxiinfecție alimentară

Publicat

ambulanta 5 e1608302177417.jpeg
Arhivă foto

21 de elevi cu vârste între 6 și 18 ani, de la Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina, județul Olt, au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară, iar 14 dintre ei au rămas internați, informează, miercuri, Direcția de Sănătate Publică.

Potrivit DSP Olt, marți după-amiaza, s-au prezentat în Serviciile UPU și Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, 21 de copii cu vârste cuprinse între 6-18 ani cu simptomatologie digestivă.

Copiii aveau grețuri, vărsături, scaune diareice, durere de cap, frisoane și dureri abdominale.

14 copii au fost internați, dintre care 11 în secția de Boli Infecțioase și 3 în secția Pediatrie. 10 copii au forme ușoare de boală, iar patru dintre ei au forme medii.

„Tabloul clinic sugerează o suspiciune de tofiinfecție alimentară prin consum comun de alimente. S-a declansat ancheta epidemiologică. S-au recoltat probe biologice pentru stabilirea etiologiei (vărsături, scaune) de la bolnavi, la internare. Probele sunt în lucru în laboratorul DSP (9 probe). S-a demarat acțiunea de investigare în obiectiv (bucătăria Colegiului Național Ion Minulescu) pentru identificarea alimentelor incriminate, starea de sănătate a personalului deservant, condițiile igienico-sanitare ale obiectivului, identificarea materiilor prime”, arată DSP Olt.

Ancheta este derulată de DSP și de DSVSA.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Peste 7.500 de sesizări privind dispariţiile de copii, rezolvate de Poliția Română, într-un an

Publicat

copii disparuti sursa foto politia romana facebook
sursa foto: Facebook / Poliția Română

Poliţiştii structurilor de investigaţii criminale au rezolvat, în ultimul an, 7.572 de sesizări privind dispariţiile de copii, fiind desfăşurate peste 4.000 de activităţi în cadrul campaniilor de prevenire a dispariţiilor de minori.

Potrivit unui comunicat remis miercuri, în perioada 30 aprilie 2021 – 20 aprilie 2022, la nivelul Poliţiei Române au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind dispariţiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 5.315 minori mai mari de 14 ani.

Poliţia menţionează că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruţi, deoarece acelaşi copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut.

Majoritatea copiilor dispăruţi sunt găsiţi de poliţişti în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referinţă, au fost rezolvate 7.572 de sesizări.

Totodată, de la declanşarea războiului în Ucraina, Asociaţia Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe şi de organizaţia neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariţia unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliţia Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entităţi, iar cei trei copii au fost identificaţi pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranţă.

Peste 7.500 de sesizări privind dispariţiile de copii, rezolvate de Poliția Română, într-un an: 4.000 de activități preventive

De asemenea, prin structurile de cercetare şi prevenire a criminalităţii au fost desfăşurate peste 4.000 de activităţi preventive, în cadrul campaniilor de prevenire a dispariţiilor de copii, la nivel naţional.

„Mami, tu ştii unde este copilul tău?, Sărbătorile se petrec în familie şi Împreună pentru siguranţa copiilor” sunt doar câteva slogane prin intermediul cărora poliţiştii specializaţi în prevenirea criminalităţii s-au întâlnit cu peste 150.000 de copii beneficiari şi 50.000 de adulţi (părinţi, bunici, tutori legali sau cadre didactice).

Obiectivele campaniilor de prevenire au urmărit conştientizarea minorilor asupra riscurilor la care se expun atunci când pleacă de acasă ori din centrele de ocrotire şi informarea părinţilor şi tutorilor legali despre necesitatea menţinerii unei relaţii strânse cu copiii şi a unei bune comunicări pentru rezolvarea divergenţelor şi problemelor specifice vârstei lor.

De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii a fost realizat Studiul privind dispariţiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare, care a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcţiei de Investigarea a Criminalităţii, coroborat cu partea de anchetă socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor fapte.

În acest sens, au fost realizate interviuri cu reprezentanţii tuturor actorilor instituţionali implicaţi în cazuistică: poliţişti, lucrători din centrele de ocrotire şi protecţie, respectiv DGASPC (psihologi, asistenţi maternali, manageri de caz), respectiv minori cu recurenţă în ceea ce priveşte părăsirea acestor centre.

Peste 7.500 de sesizări privind dispariţiile de copii, rezolvate de Poliția Română, într-un an: Principalele cauze care duc la dispariții

Conform studiului menţionat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea dispariţiilor, se regăsesc: lipsa de atenţie sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriţi sau ignoraţi; lipsa de control a situaţiei şcolare a copiilor, în ceea ce priveşte frecvenţa la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de convieţuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncţionale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerşetoriei, lipsa de organizare a vieţii, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcţiei de educaţie a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor faţă de copii, spiritul de aventură etc.

În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situaţiile de consiliere psihologică şi juridică oferite de Asociaţia Telefonul Copilului.

copii disparuti sursa foto politia romana facebook

Peste 7.500 de sesizări privind dispariţiile de copii, rezolvate de Poliția Română, într-un an: ce au menționat 31,25% dintre copii

Astfel, 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică şi juridică oferite de Asociaţia Telefonul Copilului au menţionat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluţie pentru evadarea din situaţiile de neînţelegere cu părinţii, iar 19,9% au menţionat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor.

În România funcţionează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruţi – 116.000, gestionat de Asociaţia Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizaţii europene, reprezintă Federaţia Europeană pentru copiii dispăruţi şi exploataţi sexual Missing Children Europe.

Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariţiei unui copil de orice cetăţean care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. Agerpres

sursa foto: Facebook / Poliția Română

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate