Vizitatorii muzeului olandez Mauritshuis din Haga vor avea parte de o trataţie specială, în contextul în care, pe fondul pandemiei de coronavirus, muzeele din toată lumea au devenit mai creative în încercarea de a-şi atrage publicul, informează DPA.

Începând de sâmbătă, aceştia pot rezerva intervale de timp pentru a petrece 10 minute singuri admirând capodopera lui Johannes Vermeer “Privelişte din Delft”, o lucrare de obicei greu de văzut când muzeul este asaltat de mulţimile de vizitatori.

“Pictura are o strălucire unică”, a declarat pentru DPA Martine Gosselink, directoarea Mauritshuis.

Până pe 3 ianuarie vizitatorii pot rezerva online bilete pentru a admira celebra lucrare singuri sau împreună cu cel mult alte trei persoane.

Vermeer a pictat “Privelişte din Delft”, oraşul său natal, în 1660. Tabloul înfăţişează oraşul dimineaţa şi este renumit pentru efectul dramatic al luminii sale.

Mauritshuis găzduieşte o amplă colecţie de picturi din şcolile olandeză şi flamandă, printre care “Fata cu cercel de perlă”, cealaltă capodoperă a lui Vermeer, de obicei expusă vizavi de “Privelişte din Delft”.AGERPRES

Migranţii care fug de teama conflictelor ar trebui să rămână cât mai aproape posibil de ţările de origine, a susţinut preşedintele polonez Andrzej Duda, care a criticat noul pact privind migraţia şi azilul, prezentat recent de Comisia Europeană, transmite Reuters.

”Spre binele acelor ţări din care aceşti oameni fug astăzi de război, ei trebuie să fie cât mai aproape de frontierele lor pentru a avea cel mai mare posibil entuziasm şi motivare de a reveni acolo şi de a le construi”, a declarat Andrzej Duda pentru postul public de televiziune polonez TVP.

El a denunţat propunerea recentă a executivului comunitar, afirmând că Polonia se opune obligării sale să primească migranţi.

”Niciun dictat al Uniunii Europene, cred eu, nu trebuie să ne oblige. Nu trebuie să fim niciodată de acord cu acest lucru”, a spus şeful statului polonez.

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ‘Pact european privind migraţia şi azilul’ prevede că statele membre ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ‘Regulamentele Dublin’ conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.AGERPRES

Un fost colocatar al principalului suspect în atacul cu armă albă comis vineri la Paris, în apropierea fostei redacţii a săptămânalului Charlie Hebdo, a fost plasat în arest în noaptea de vineri spre sâmbătă, a declarat o sursă judiciară pentru AFP.

Potrivit postului BFMTV, arestarea a avut loc la Cergy (Val d’Oise).

Principalul suspect, arestat de poliţia locală în Place de la Bastille din Paris la scurt timp după atacul soldat cu doi răniţi grav este un pakistanez în vârstă de 18 ani, sosit în Franţa în anul 2017.

Un al doilea suspect, un algerian de 33 de ani, a fost eliberat, întrucât acesta, care se afla în apropierea locului atacului, nu a fost implicat. Potrivit unei surse apropiate dosarului, el a declarat ”că a fost martor, că l-a urmărit pe autor şi apoi a fost ameninţat” de acesta.

Astfel, în arestul poliţiei franceze se află în prezent şapte persoane în cadrul anchetei privind atacul cu armă albă comis vineri. Cinci bărbaţi care se aflau într-o locuinţă din Pantin (suburbie a Parisului) a principalului suspect au fost arestaţi vineri seară.

Poliţiştii francezi au percheziţionat două presupuse domicilii ale principalului suspect, la Cergy şi Pantin.

Atacul comis vineri survine după ce Charlie Hebdo a făcut recent obiectul unor noi ameninţări după ce săptămânalul a republicat la 2 septembrie caricaturile cu profetul Mohamed, în perspectiva deschiderii, la 10 noiembrie, a procesului complicilor autorilor atacurilor jihadiste din ianuarie 2015.

La 7 ianuarie 2015, fraţii Kouachi au atacat redacţia săptămânalului Charlie Hebdo cu arme de luptă, ucigând 12 persoane, printre care caricaturiştii Cabu şi Wolinski, după care au fugit. Periplul lor s-a încheiat după câteva zile la o imprimerie din Dammartin-en-Goele, în apropierea Parisului, unde au fost lichidaţi într-o operaţiune de asalt a GIGN, unitatea pentru intervenţii speciale a jandarmeriei franceze. AGERPRES

Poliţia canadiană a arestat un bărbat care a minţit în legătură cu rolul său în execuţiile de ostatici ai grupării jihadiste Stat Islamic (SI), a relatat dpa.

Shehroze Chaudhry posta în 2016 pe social media mesaje despre implicarea sa în activitatea SI, a relatat postul de radio canadian CBC.

El a declarat pentru CBC că a asistat la decapitări şi crucificări realizate de jihadiştii SI.

Pe podcastul Caliphate, al publicaţiei The New York Times, el a făcut mărturisiri despre execuţia unor civili legaţi la ochi, care ar fi fost împuşcaţi în ceafă.

Însă, potrivit poliţiei canadiene, declaraţiile sale au fost false. În urma unei anchete s-a ajuns la concluzia că afirmaţiile lui Shehroze Chaudhry sunt pur şi simplu fabulaţii legate de activitatea teroristă.

Acuzatul ”a susţinut că s-a deplasat în Siria în 2016 pentru a se alătura grupării Stat Islamic şi că a comis acte de terorism. Interviurile au fost publicate în numeroase media, au fost difuzate pe podcasturi şi au făcut incluse într-un documentar de televiziune, sporind temerile privind siguranţa publică în rândul canadienilor”, a subliniat poliţia.AGERPRES