Connect with us

ECONOMIE

Combinatul siderurgic LIBERTY Galați face angajări. Sute de persoane, angajate în 2021

Publicat

liberty galati

Combinatul siderurgic LIBERTY Galați anunță că a angajat peste 500 de oameni anul acesta și că intenționează să încheie contracte cu cel puțin alte 100 de persoane, în următoarele săptămâni.

Combinatul siderurgic LIBERTY Galați anunță că în 2021 a angajat 532 de oameni. Aproximativ 100 de noi angajați au preluat roluri nou create în cadrul strategiei de transformare a combinatului.

LIBERTY Steel Group, care deține cel mai mare producător integrat de oțel din România, țintește să ajungă la aproape 650 de noi angajați la LIBERTY Galați în 2021, cu cel puțin 100 de candidați recrutați până la finalul anului.

Extinderea este generată de creșterea producției companiei și de accelerarea proiectelor de automatizare și digitalizare.

Potrivit statisticilor, LIBERTY Steel Group este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu o echipă de peste 7.000 de oameni, din care 1.100 sunt femei.

Extinderea echipei LIBERTY Galați este susținută de performanțele obținute în 2021 și de obiectivele de creștere, compania vizând o producție anuală de 3 milioane de tone de oțel, ceea ce reprezintă o creștere majoră față de momentul achiziției din 2019, anunță reprezentanții companiei..

„Viziunea grupului nostru este de a transforma LIBERTY Galați într-o companie a viitorului prin sustenabilitate, digitalizare și perfecționare profesională. Avem un plan de transformare – GREENSTEEL – pentru a produce oțel sustenabil, cu o amprentă redusă de carbon, care îmbină tehnologiile inovatoare cu producția de energie regenerabilă și reciclarea fierului vechi. Strategia noastră de resurse umane pune echipa LIBERTY în centrul acestei transformări. Ne propunem să consolidăm această echipă, să atragem tineri care să ne susțină în transformarea industriei oțelului și să investim în perfecționarea oamenilor noștri, pentru a dezvolta și utiliza tehnologiile viitorului”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel and Mining.

Pentru a încuraja mai mulți tineri să se alăture industriei siderurgice, compania a lansat Academia GREENSTEEL în colaborare cu parteneri din industria energetică și din mediul academic, printre care Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, cu care dezvoltă un program de mentorat pentru studenți. MEDIAFAX


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sprijin pentru marii consumatori de energie. Au fost plătiți peste 130 milioane de euro

Publicat

Peste 130 milioane de euro au fost alocați marilor consumatori de energie. „Vom trece iarna cu bine”, spune Virgil Popescu, ministrul Energiei.

„Vom trece iarna cu bine. Schema de ajutor de stat pentru energointensivi a fost finalizată, iar marii angajatori au primit bani pentru a-și putea susține activitatea. Așa cum am mai spus prin acest ajutor financiar susținem 15 ramuri din industria României. Vorbim despre producători care au angajați direct și pe orizontala economiei de peste 100.000 de angajați. Totodată, prin această schemă evităm riscul de relocare al unor companii care contribuie la economia României.

Aș vrea să reamintesc că nu oferim sprijin doar marilor consumatori de energie. De compensare beneficiază și IMM-urile, dar și consumatorii casnici, măsurile fiind prevăzute în legea nr.259/2021. Suntem în discuții cu Comisia Europeană pentru a prelungi schema de ajutor de stat prevăzută prin OUG nr. 81 pentru a-i susține în continuare pe energointensivi”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Conform unui comunicat transmis de Ministerul Energiei, suma plătită în anul 2021 sub forma ajutorului de stat aferent anului 2020 este de 637.623.005,82 lei echivalentul a 131.819.273,08 Euro, la cursul mediu de referință pentru anul 2020 de 4,8371 lei/Euro.

Numărul total al societăților care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăți cu răspundere limitată și 21 societăți pe acțiuni;

Numărul societăților cărora li s-a respins cererea de acordare a finanțării este de 3, deoarece nu s-au încadrat în condițiile cumulative impuse de OUG 81/2019 pe perioda de implementare.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

România şi Slovacia au avut cea mai scăzută creştere economică din UE în trimestrul al treilea

Publicat

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Economiei: Am deblocat bugetele operatorilor din industria de apărare. Până la sfârşitul anului, oamenii vor primi salariile

Publicat

florin spataru ministrul economiei
sursa foto: Facebook / Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Bugetele majorităţii operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare au fost deblocate, în cursul serii de luni, astfel încât plăţile salariale aferente nucleului industriei de apărare să poată fi realizate până la sfârşitul anului, informează marţi Ministerul Economiei (ME).

Potrivit unui comunicat al ME, ministrul de resort, Florin Spătaru, a avut o întrevedere cu membrii Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale acestui sector industrial. Cel mai important aspect ridicat în cadrul întâlnirii a fost neaprobarea de la începutul anului a bugetelor de venituri şi cheltuieli a majorităţii operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei, fapt ce a dus la zero investiţii şi, mai grav, la imposibilitatea plăţii salariilor.

„Am decis ca, imediat după întâlnirea cu liderii sindicatelor, să semnez aprobarea bugetelor care erau blocate fără niciun motiv întemeiat, de la începutul acestui an. Nu putem cere performanţă de la oameni care nu-şi primesc nici măcar salariile. Fără bugete aprobate, banii pentru nucleu, adică banii prevăzuţi prin lege pentru personalul din industria naţională de apărare, nu puteau să ajungă la oameni. Astfel de situaţii nu sunt admisibile şi cei responsabili pentru situaţia asta ar trebui să răspundă. Anul 2021 este primul an din istoria acestui minister când în industria de apărare s-au făcut ZERO investiţii. A fost cu adevărat un an negru pentru industria naţională de apărare”, a spus ministrul Economiei.

Florin Spătaru a subliniat că industria naţională de apărare reprezintă un capitol important din noul program de guvernare şi a anunţat că, în urma analizării capabilităţilor acesteia, va propune Guvernului un plan investiţional strategic.

Totodată, acesta a adăugat că va demara discuţii cu MApN pentru a identifica noi oportunităţi de colaborare.

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente”

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente, în această perioadă, fără precedent. Finanţarea acestui sector lăsat până acum în eşalonul doi este esenţială, dacă ne dorim o industrie de apărare competitivă şi performantă”, a susţinut şeful de la Economie.

La rândul lor, liderii sindicatelor au subliniat necesitatea unei strategii de atragere de forţă de muncă tânără şi specializată în industrie, precum şi crearea unei grile de salarizare, în conformitate cu condiţiile speciale de muncă.

„Veniturile din industria de apărare trebuie corelate cu oportunităţile de dezvoltare pe care aceste companii le pot oferi tinerilor, astfel încât aceştia să fie motivaţi să rămână şi să se specializeze pe domeniile lor de activitate”, este de părere ministrul.

Necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare

De asemenea, întâlnirea a evidenţiat necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare. În plus, Florin Spătaru s-a pronunţat în favoarea unui plan sustenabil de atragere de comenzi din partea statului român.

„Avem nevoie de o schimbare de atitudine în relaţiile parteneriale şi o mai strânsă colaborare între companiile româneşti din industria de apărare şi instituţiile statului român care beneficiază de aceste produse”, a afirmat ministrul Economiei. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Energiei: Estimăm o scădere a prețurilor la gaze după această iarnă

Publicat

gaz

Prețul gazelor a crescut după ce au fost reduse livrările prin Ucraina, din Rusia, pentru a se presa operaționalizarea conductei Nord Stream 2, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu. Potrivit acestuia, specialiștii estimează că prețul gazelor va scădea după această iarnă.

Virgil Popescu a declarat marți că, după accidentul din vară de la Azomureș, combinatul a funcționat la jumătate din capacitate.

„A funcționat doar cu linia 4 pentru că, dacă vă aduceți aminte, a fost un accident la Azomureș pe linia 3. Deci funcționa la jumătate din capacitate. Contractul lor de gaze la un preț foarte bun expira la 31 decembrie și au luat decizia să oprească o lună sau două luni de zile și să-și mute reviziile care erau planificate în vară tocmai pentru a preîntâmpina această turbulență pe piața gazelor naturale, să o mute în perioada aceasta de iarnă”, a spus Virgil Popescu.

De ce a crescut prețul gazelor naturale

Despre motivul creșterii prețurilor la gaze, Popescu a spus că „toți știm motivul”: „este o speculație pe piața gazelor naturale făcută de către Federația Rusă prin Gazprom. S-au redus livrările prin Ucraina, se presează practic operaționalizarea conductei Nord Stream 2”.

După această iarnă, estimările sunt că prețul gazelor va scădea.

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea”

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea. Așa se vede și pe piața futures a contractelor de vânzare de gaz pe bursele europene prețurile sunt la jumătate pentru primăvară, vară și chiar iarna anului viitor. Estimăm o scădere a prețurilor la gaze naturale după această iarnă. Iar întreprinderile mici și mijlocii, prin legea pe care am adoptat-o în Parlament au o schemă de ajutor de stat. Primesc, practic, o subvenție atât la energie electrică, cât și la gaze naturale pentru a trece cu bine această iarnă”, a mai spus ministrul Energiei.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe