AUTO
Comerțul cu autoturisme second-hand, fiscalizat de anul viitor
Comerţul cu autovehicule rulate, realizat de către persoanele fizice şi juridice din România, trebuie fiscalizat de la 1 ianuarie 2021, pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto, iar beneficiile aduse bugetului de stat vor fi de aproximativ 700 de milioane de euro/an, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
„Viziunea APIA pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto din România, este axată pe o serie de vectori de dezvoltare care să faciliteze atingerea pe plan naţional a obiectivelor de mediu asumate în cadrul dialogului internaţional şi european. Din perspectiva obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 a ONU (din care patru sunt de interes şi pentru industria auto)”, se arată într-un comunicat de presă a Asociaţiei, transmis vineri Agerpres.
Una dintre cele zece măsuri pe care APIA le propune Guvernului României în vederea revitalizării activităţii de comerţ cu autovehicule noi şi servicii post-vânzare se află realizarea de Ministerul Sănătăţii a unui Ghid de sănătate publică/Cod de bună practică privind măsurile de precauţie în materie de sănătate pentru operatorii economici ce activează în acest domeniu. De asemenea, se propune asigurarea unor programe de testare a angajaţilor companiilor respective.
Potrivit sursei citate, în România este nevoie de realizarea şi punerea în aplicare a unui Program Naţional de Înnoire a Parcului auto al autorităţilor publice prin achiziţii publice de autovehicule, în special cu emisii reduse şi actualizarea criteriilor pentru cumpărarea de autovehicule ecologice.
În plus, se propune pregătirea din timp a cadrului normativ aplicabil Programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, astfel încât operatorii din piaţă să aibă elementele necesare pregătirii anului 2021.
Specialiştii APIA susţin eliminarea prevederilor care limitează (leasing, test-drive) abordarea consistentă a Programului „Rabla Plus” de către potenţialii beneficiari, precum şi eliminarea nedeductibilităţii TVA pentru autovehiculele cu emisii zero sau scăzute.
De asemenea, a măsură vizează realizarea unui parteneriat public – privat pentru descentralizarea înmatriculării către dealerii de automobile şi digitalizarea procedurii de înmatriculare, în acord cu practica europeană din alte ţări.
În ceea ce priveşte infrastructura destinată autovehiculelor electrice, APIA susţine aplicarea unui program de finanţare care să fie disponibil operatorilor economici, pentru staţii de încărcare la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene şi drumurilor naţionale, în valoare de 53 de milioane de euro aprobat de Comisia Europeană pentru România.
Alte măsuri considerate importante de către producătorii şi importatorii de automobile din România sunt: introducerea în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 a unor obiective pentru 2025 şi 2030 privind numărul de autovehicule cu emisii zero sau scăzute şi staţii de încărcare (electrice, hidrogen, CNG, LNG), realizarea unui cadru normativ general pentru introducerea de către municipii a zonelor cu emisii scăzute şi modificarea impozitului anual pentru autovehicule, cu luarea in considerare pentru calculul acestuia a parametrilor legaţi de poluare sau schimbări climatice.
Nu în ultimul rând, APIA este de părere că fiscalizarea comerţului cu autovehicule rulate (realizat de către persoane fizice, dar şi juridice), cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, reprezintă o măsură importantă pe care ar trebui să o ia autorităţile, beneficiile aduse bugetului de stat fiind de circa 700 milioane de euro/an.
Tot membrii APIA propune spre dezbatere atât autorităţilor, cât organizaţiilor sau persoanelor interesate asumarea unor obiective prin documentul „Viziunea APIA 2020-2030 Mobilitate sustenabilă, sigură şi eficientă”.
În acest sens, se propun planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în oraşe (reducerea emisiilor CO2, a emisiilor poluante NOx si PM, prin stimularea casării/retragerii din parcul naţional auto a autovehiculelor poluante), creşterea gradului de siguranţă rutiera (prin: promovarea vehiculelor care corespund celor mai noi prevederi în domeniu, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale şi conexiuni cu Europa, fiscalizarea folosită ca instrument de înnoire a parcului auto – comerţ autovehicule rulate, impozit anual, beneficii pentru achiziţia de autovehicule verzi).
sursă: Agerpres
Anul trecut, volumul cifrei de afaceri în sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, precum și în domeniul întreținerii și reparației autovehiculelor și motocicletelor, în serie brută, a înregistrat o creștere de 11,5%.
Această evoluție a fost influențată în principal de creșterea înregistrată în comerțul cu autovehicule (+20,5%) și în comerțul cu piese și accesorii destinate autovehiculelor (+0,9%), conform datelor publicate miercuri de către Institutul Național de Statistică (INS).
În anul 2023 comparativ cu anul precedent, scăderi au înregistrat comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (-6,4%) şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-1%).
Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în anul 2023, a înregistrat o cifră de afaceri cu 5,9% mai mare comparativ cu anul 2022, influenţată de creşterea cifrei de afaceri la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (+32,4%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+10,2%).
Scăderi s-au înregistrat la activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-5,2%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-4,3%) şi la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-3,3%).
În ultima lună a anului trecut, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o scădere cu 8,1%, comparativ cu luna precedentă.
Potrivit INS, evoluţia afacerilor din acest sector a fost influenţată de scăderile înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-20,8%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-18%) şi la comerţul cu autovehicule (-3,4%).
Activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au înregistrat o creştere cu 0,6%.
Serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, în ultima lună a anului trecut, comparativ cu luna precedentă, a crescut cu 2,4%.
În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în aceeaşi perioadă de referinţă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o creştere cu 1,8%, datorită creşterii înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+18,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+6,8%) şi la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (+1,9%). Scăderi au înregistrat activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-16%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-0,7%).
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, faţă de luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 1,1%.
Comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o creştere cu 6%, datorită avansului înregistrat la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+28,2%), comerţul cu autovehicule (+9,8%) şi la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+0,7%).
Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule a scăzut cu 2%.
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o creştere cu 11,3% faţă de luna decembrie 2022.
Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna decembrie 2023, a înregistrat o cifră de afaceri cu 1,1% mai mare comparativ cu luna decembrie 2022, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (+8,9%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+8,8%).
Scăderi au înregistrat activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-26,9%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-9,5%) şi serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-8,5%).
Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023 a crescut cu 3,8%, comparativ cu luna decembrie 2022. Agerpres
În luna ianuarie, numărul autoturismelor noi marca Dacia înmatriculate în Uniunea Europeană a depășit numărul autoturismelor marca Renault, conform datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Această asociaţie, care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa, a informat că în prima lună din acest an grupul Renault a înmatriculat în total în Uniunea Europeană un număr de 86.071 de autoturisme, în scădere cu 2,9% comparativ cu luna ianuarie 2023.
Însă în interiorul grupului Renault, înmatriculările Dacia au crescut cu 7,9% în ritm anual, până la 49.078 unităţi, adică mai mult de jumătate din totalul întregului grup francez, în timp ce înmatriculările de autoturisme marca Renault au scăzut cu 2,9% până la 36.828 unităţi.
Conform aceloraşi date, înmatriculările de autoturisme Dacia în luna ianuarie au fost mai mari decât cele ale mărcilor Fiat (28.029), Citroen (29.997), Mercedes (34.632), Audi (42,886) sau BMW (48.247) şi s-au apropiat la un pas de înmatriculările Peugeot (50.865).
Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a mai informat că piaţa auto din Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 12,1% în luna ianuarie 2024, însă piaţa auto din România a înregistrat o creştere modestă de doar 3,8%.
Un număr de 851.690 de autoturisme au fost înmatriculate în luna ianuarie 2024 în Uniunea Europeană, graţie faptului că toate marile pieţe au înregistrat creşteri semnificative, în frunte cu Germania (19,1%), urmată de Italia (10,6%), Franţa (9,2%) şi Spania (7,3%).
Vânzările de automobile electrice noi pe baterie au scăzut în ianuarie
Vânzările de automobile electrice noi pe baterie au scăzut în ianuarie cu 42,3% comparativ cu nivelul din luna decembrie, până la 92.741 de unităţi, dar sunt mai mari cu 29% faţă de situaţia din luna ianuarie 2023.
Acest trend s-a manifestat în special în Germania şi Franţa, primele două mari pieţe auto din blocul comunitar, unde vânzările de automobile electrice noi pe baterie au scăzut în ianuarie cu 59%, respectiv 46% comparativ cu luna decembrie, dar au crescut cu 24%, respectiv 37% în ritm anual.
În cazul României, datelor centralizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV) şi citate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) arată că volumul de autoturisme noi înmatriculate în România în ianuarie 2024 a crescut cu 4,15% faţă de acelaşi interval din anul anterior, până la 12.733 de unităţi.
În acest sens, clasamentul mărcilor de autoturisme noi este condus, în prima lună a acestui an, de Dacia – cu 3.948 de unităţi, urmată de Toyota – cu 998 de unităţi, Skoda (893), Hyundai (853), Renault (784), Volkswagen (766), Tesla (564), Mercedes (519), Kia (478) şi Ford (417). Agerpres
AUTO
În primele 9 luni ale anului trecut, prima medie RCA a avut o evoluţie de 5%. Precizările UNSAR
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a precizat că în primele nouă luni ale anului trecut, prima medie RCA a înregistrat o creștere de 5%, în timp ce dauna medie plătită în baza polițelor RCA a crescut cu 12%.
Precizările vin în urma informaţiilor „trunchiate privind piaţa asigurărilor” transmise miercuri în spaţiul public de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România.
Astfel, UNSAR cataloghează drept „fake news” informaţia conform căreia în primele 9 luni ale anului trecut, preţul RCA a crescut cu aproximativ 8%.
„În primele 9 luni ale anului trecut, prima medie RCA a avut o evoluţie de 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, respectiv 79% faţă de 2021 (pag. 43, Raportul ASF).
Desigur, comparaţia cu 2021 este lipsită de sens, căci datele din acel an includeau două companii specializate în RCA care practicau prime nesustenabile şi care, ulterior, au şi intrat în faliment.
Pentru falimentele acelor două companii plătesc astăzi toţi şoferii din România prin intermediul FGA – Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Mai mult, să nu uităm şi de impactul inflaţiei în toţi aceşti ani.
Ceea ce nu se spune însă este că dauna medie plătită în baza poliţelor RCA a crescut cu 12%, de la 9.583 lei la 10.753 lei, în primele 9 luni din 2023, conform cifrelor oficiale ale ASF (pag. 45)”, explică reprezentanţii UNSAR, într-un comunicat remis, joi, Agerpres
În ceea ce priveşte informaţia conform căreia cheltuielile interne ale asigurătorilor depăşesc 50% din încasări, UNSAR semnalează că, în realitate, conform raportului ASF, rata cheltuielilor pentru achiziţie şi administrare pentru RCA este de 23,25%, în scădere de la 27,48% după primele 9 luni ale anului trecut.
Principala cheltuială a companiilor de asigurări
„Principala cheltuială a companiilor de asigurări este, a fost şi va fi cea cu plata daunelor, în vederea onorării obligaţiilor asumate faţă de clienţi.
Totodată, prin plata de despăgubiri importante, de aproape 5 milioane euro în fiecare zi calendaristică (în 2022), asigurătorii din România vin în sprijinul oamenilor şi companiilor”, se menţionează în comunicat.
Totodată, UNSAR consideră „fake news” afirmaţia transportatorilor că piaţa de asigurări este susţinută de instituţiile româneşti, în detrimentul intereselor statutului.
„Începând cu 11 aprilie 2023, tarifele RCA au fost îngheţate. Iniţial, măsura a fost luată pentru 6 luni, prelungită cu încă 3 luni, pentru ca, apoi, la finalul anului trecut, Guvernul să o prelungească încă o dată, cu mici ajustări, până în luna martie a anului în curs.
Nu credem că există o altă industrie care se mai află într-o situaţie similară şi nici de unde anume reiese susţinerea instituţiilor româneşti, ‘în detrimentul intereselor statutului’.
O astfel de acuzaţie nefondată denotă o lipsă de responsabilitate atât faţă de instituţiile statului, cât şi faţă de publicul larg”, afirmă reprezentanţii asigurătorilor.
Ce solicită COTAR Guvernului şi Parlamentului
COTAR a transmis miercuri un comunicat prin care solicita Guvernului şi Parlamentului să îl schimbe de urgenţă pe preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, motivul fiind „evidenta legătură a acestuia cu piaţa de asigurări RCA”.
„Premierul României, Marcel Ciolacu, poate demara procedura de revocare din funcţie a lui Bogdan Chiriţoiu de la şefia Consiliului Concurenţei, pentru evidenta legătură a acestuia cu piaţa de asigurări RCA.
Companiile multinaţionale vând poliţe RCA cu 250% mai scumpe decât acum 3 ani”, se menţiona în comunicat.
Potrivit organizaţiei transportatorilor, din raportul ASF reiese că, în primele 9 luni ale anului trecut, preţul RCA a crescut cu aproximativ 8%.
„Această creştere a tarifului RCA s-a realizat în timp ce preţurile erau (doar teoretic) plafonate. Consiliul Concurenţei a ales în continuare să nu acţioneze.
Raport COTAR
Dar aceeaşi instituţie acordă un sprijin vădit firmelor de asigurări care vând RCA: Bogdan Chiriţoiu iese public şi solicită Parlamentului plafonarea mascată a preţului la reparaţii – şi, de fapt, distrugerea acestei categorii de servicii”, mai scria în comunicat.
COTAR adăuga că, acelaşi raport arăta că despăgubirile cu manopera de reparaţii din service-urile auto din România nu depăşesc 5% din sumele colectate din tarifele RCA, iar cheltuielile interne ale asiguratorilor sunt de peste 50% din aceste încasări.
Potrivit organizaţiei transportatorilor, este grav afectată industria auto şi de transport – o industrie care aduce 20% din PIB-ul României, în timp ce piaţa de asigurări este de peste 10 ori mai mică, dar e susţinută de instituţiile româneşti, în detrimentul intereselor statului. Agerpres
ACTUALITATE
Numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a crescut cu 4,15%, în ianuarie 2024
În ianuarie 2024, volumul de autoturisme noi înmatriculate în România a înregistrat o creștere de 4,15% față de aceeași perioadă din anul precedent, atingând cifra de 12.733 de unități.
Aceste date sunt centralizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV) și sunt citate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
În acest sens, clasamentul mărcilor de autoturisme noi este condus, în prima lună a acestui an, de:
- Dacia – cu 3.948 de unităţi
- urmată de Toyota – cu 998 de unităţi
- Skoda (893)
- Hyundai (853)
- Renault (784)
- Volkswagen (766)
- Tesla (564)
- Mercedes (519)
- Kia (478)
- Ford (417)
Totodată, în ceea ce priveşte autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins, în ianuarie 2024, cifra de 27.176 de unităţi, în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
ACAROM este membru asociat al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile – ACEA. Agerpres