Comisia de buget din Senat a amânat avizarea eliminării pensiilor speciale

„La Ministerul Muncii se lucrează la o altă variantă a proiectului? Cu acest proiect de lege jalonul 215 nu va putea fi niciodată atins, pentru că nu trece pe contributivitate nicio categorie de pensii, nu desfiinţează pensiile speciale, nu se referă deloc la indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor şi aleşilor locali.... Îm momentul de faţă eu cred că lucrăm în gol. Sunt două varianţe. Ori guvernul îşi asumă că renunţă la sumele din PNRR şi are o altă negociere cu Comisia Europeană ori Ministerul Muncii trebuie să lucreze la un alt proiect. Cu avcest proiect eu nu văd cum putem să atingem jalonul”, a spus în timpul dezbaterilor Ion-Narcis Mircescu (USR).

Reprezentantul Ministerului Muncii, Marius-Ilie Stanciu, a precizat că nu se lucrează la un alt proiect de lege, iar proiectul de lege respectă cerinţele din jalonul PNRR.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Daniel Pescaru

„Această lege prin care se propun anumite măsuri care este evident şi clar că vor conduce la diminuarea pensiilor. Practic toate pensiile de serviciu care se plătesc din bugetul Ministerului Muncii au două componente, o componentă care reprezintă suma care i se cuvine beneficiarului în funcţie de cât a contribuit pe perioada vieţii active, iar diferenţa până la pensia de serviciu, suma care se acordă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii”, explică secretarul de stat din Ministerul de Finanţe, Daniela Pescaru.

Potrivit acesteia, cu excepţia magistraţilor, la toate categoriile de personal, respectiv personalul auxiliar din justiţie, funcţionarii publici parlamentari, personalul navigant şi diplomaţi, se reduce procentul de la 80 la 65%.

„Adică astăzi, dacă un diplomat ieşea la pensie, beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din veniturile realizate în ultimele 6 luni de activitate. Aceşti 80%, prin lege, se propune a fi 65%. Dacă e să facem o estimare individuală (..) pentru că actualele pensii ar intra în sistem, recalculate, pe mîsură ce se pensionează alte categorii din sistemul respectiv, nu se face o recalculare pentru că ştiţi foarte bine, pensiile sunt un drept câştigat şi este foarte greu să intervii şi să diminuezi, dar contribuţia statului s-ar reduce cu circa 32%, pe această diminuare de procent”, adaugă Pescaru.

Ea precizează că, de asemenea, pentru anumite categorii de personal, creşte şi vârsta de pensionare.

„Marea majoritate vor putea beneficia de acest drept de pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani, se armonizează cu vârsta din sistemul public. V-am dat un exemplu pentru a ascoate în evidenţă faptul că legea are un impact pozitiv pe buget, în sensul că se reduc cheltuielilor, într-un orizont de timp. Este foarte dificil de evaluat, nu ştiu în ce măsură Ministerul Muncii are o asistenţă cu Banca Mondială, pentru că legea este pe viitor, categoriile de beneficiari care urmează să intre în pensie. Singura categorie care nu are această diminuare sunt magistraţii, practic, pe legea 303 prin care sunt stabilite pensiile de serviciu pentru magistraţi, rămâne procentul de 80%, singura modificare care s-a făcut a fost că perioada, cele 12 luni care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu rămâne la latitudinea beneficiarului să o aleagă din ultimii 10 ani de activitate. Mai e o modificare care în opinia mea ar duce la o diminuare a cheltuielilor cu pensiile de serviciu, faptul că în vechea lege, pentru fiecare an suplimentar faţă de cei 25 de ani de vechime necesari pentru a beneficia de pensie de serviciu se dădea o majorare cu 1% a procentului de 80%, adică dacă avea 26 de ani de vechime, nu se mai aplica 80% ci 81% şi a fost abrogată această prevedere, nu mai lasă posibilitatea depăşirii procentului de 80%. Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asietenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, încheie Daniela Pescaru.

„Supun la vot amânarea deciziei de avizare până în momentul în care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe vor face precizările necesare. Aşteptăm o evaluare pe acest proiect, dacă îndeplineşte cerinţele din PNRR. Să venim cu amendamente care să ne dea certitudinea că e un proiect de lege bun”, a propus Nicolae Neagu, PNL, preşedintele Comisiei de buget.

Sursa Mediafax.ro