Connect with us

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor pentru România de 3,3 miliarde euro, pentru susţinerea IMM-urilor

Publicat

bani

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor pentru România în valoare de aproximativ 3,3 miliarde de euro (16 miliarde de lei), ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), în contextul pandemiei de COVID-19, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar emis sâmbătă.

„Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde de euro, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluţii fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE”, a declarat vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020. România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde de lei (aproximativ 3,3 miliarde de euro) ce vizează susţinerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de granturi directe şi garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special în ceea ce priveşte granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăşi 800.000 de euro, astfel cum se prevede în cadrul temporar; în ceea ce priveşte garanţiile de stat, valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a ajuns la concluzia că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE (Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene) şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR la trei luni crește la 5,95%

Publicat

bani 1 1000x600.jpg

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, de la 5,93% cu o zi în urmă.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,30%.

BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR.

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR la trei luni crește la 5,95%: la cât este cotat indicele ROBOR folosit de bănci

Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

Coaliţia de guvernare a decis luni seara amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie.

Asociaţia CFA România a anunţat joi că sondajul trimestrial arată că majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Vești proaste pentru români: Managerii anticipează o creștere ACCENTUATĂ a prețurilor

Publicat

bani.png

Managerii chestionați de INS au anticipat pentru o creștere a activității și a numărului de angajați în construcții și comerțul cu amănuntul, precum și o creștere accentuată a prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și comerțul cu amănuntul.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%).

activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra cea mai mare creștere (sold conjunctural +31). Referitor la numărul de salariaţi se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creștere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural +43%).

Vești proaste pentru români: Managerii anticipează o creștere ACCENTUATĂ a prețurilor, mai ales în construcții și comerț

În activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +20%).

Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creșterea accentuată a acestora (sold conjunctural +61%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +23%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +20%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%).Managerii soc ietăţilor comerciale estimează creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +55%).

Conform estimărilor din luna mai 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de creștere (sold conjunctural +29%).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Traficul aerian a crescut cu 110% în primele cinci luni

Publicat

avion pasageri 590x354

Piaţa aeriană, de peste 3 miliarde euro, s-a prăbuşit în pandemie, dar datele de la Eurocontrol din primele cinci luni din 2022 arată un avans de 110% al traficului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, impulsionat de dorinţa românilor de a călători.

Conform analizei realizate de ZF pe baza datelor de la Eurocontrol, în perioada 1 ianuarie 2022 – 24 mai 2022 au fost înregistrate peste 57.800 de zboruri dinspre sau înspre aeroporturile din România, faţă de 27.400 de zboruri din aceeaşi perioadă a anului trecut.

În pofida avansului major, nivelul zborurilor din această perioadă a fost sub cel din 2019, diferenţa fiind de circa 15%.

După o scădere de aproape 70% a traficului aerian în 2020 faţă de 2019, anul trecut a venit cu o majorare de 40% faţă de anul anterior.

Creşterea traficului aerian a fost susţinută şi de eliminarea treptată a restricţiilor din Europa, astfel că apetitul oamenilor de a călători a revenit la nivelul prepandemie.

Estimările pentru acest an privind traficul aerian arată o creştere faţă de anul anterior, însă sub nivelul din 2019, care va fi atins abia în 2023, conform aşteptărilor din piaţă.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

De cât timp are nevoie Ungaria pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc

Publicat

viktor orban premier ungaris

Ungaria are nevoie de 3 ani şi jumătate până la 4 pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc şi să facă investiţii uriaşe pentru a-şi ajusta economia până când se ajunge la o înţelegere cu privire la toate chestiunile, şi nu poate sprijini embargoul petrolier propus de UE, a declarat joi şeful de cabinet al prim-ministrului ungar, citat de Reuters.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat pentru agenţia Reuters că nu perioada de tranziţie este cea mai mare problemă care stă în calea unui acord.

Comisia Europeană a propus în această lună noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, dar are nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE, iar Ungaria, fără ieşire la mare şi care depinde puternic de importurile de petrol ruseşti printr-o conductă, le-a blocat.

 

De cât timp are nevoie Ungaria pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc: nu există un acord cu privire la nimic

„Dacă toate celelalte condiţii sunt acolo, atunci 3,5 până la 4 ani ar fi suficient (…). Dar până la un acord cu privire la toate, nu există un acord cu privire la nimic”, a spus Gulyas în acest interviu.

Ungaria a declarat că va avea nevoie de aproximativ 750 de milioane de euro în investiţii pe termen scurt pentru modernizarea rafinăriilor şi extinderea unei conducte ce aduce petrol din Croaţia.

De asemenea, Budapesta a spus că conversia pe termen lung a economiei sale departe de petrolul rusesc ar putea costa până la 18 miliarde de euro.

De cât timp are nevoie Ungaria pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc: are nevoie de fonduri pentru a putea face această schimbare

Gulyas a reiterat că Ungaria are nevoie de fonduri pentru a putea face această schimbare.

„Dacă Comisia poate oferi o soluţie pentru aceasta, atunci noi suntem deschişi (pentru a susţine sancţiunile), dacă nu, atunci cerem un opt-out”, a spus el.

„Nu timpul este cea mai mare problemă. Această schimbarea tehnologică este posibilă până la 31 decembrie 2025 sau la jumătatea lui 2026”, a adăugat el.

UE încă speră să fie în măsură să convină asupra sancţiunilor vizând petrolul rusesc înainte de următoarea reuniune a Consiliului European săptămâna viitoare, a declarat preşedintele Consiliului Charles Michel.

Potrivit lui Gulyas, negocierile cu privire la eliberarea de fonduri către Ungaria din Fondul de Redresare al UE ar putea fi terminate „într-o oră” dacă există un acord asupra tuturor aspectelor semnificative.

De cât timp are nevoie Ungaria pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc: Ungaria a oferit un „răspuns constructiv”

Comisia Europeană a refuzat aprobarea plăţii banilor meniţi să ajute la recuperarea economiilor din criza provocată de COVID-19 în Polonia şi Ungaria, acuzându-le că încalcă statul de drept.

Gulyas a spus că Ungaria a oferit un „răspuns constructiv” la toate chestiunile ridicate de Bruxelles.

„Din partea Comisiei, nu este o chestiune profesionistă, ci lipsa sau existenţa voinţei politice care va decide când ei semnează acordul cu Ungaria cu privire la Fondul de Redresare” post-pandemie, a declarat el.AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate