Connect with us

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 100 milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor

Publicat

bai euro sursa foto pixabay

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Schema va fi finanţată prin Facilitatea de redresare şi rezilienţă („FRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Scopul schemei este de a sprijini proprietarii de păduri să facă progrese cu regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători şi evenimente dezastruoase.

Citește și: Norme mai stricte pentru protecţia consumatorilor, anunțate de Comisia Europeană. De când intră în vigoare

Sprijinul va lua forma unor granturi directe pentru proprietarii de păduri privaţi şi publici, precum şi asociaţiile acestora. Schema se va desfăşura până la 30 iunie 2026.

Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, în conformitate cu Orientările din 2014 privind ajutorul de stat în sectoarele agricole şi forestiere şi în zonele rurale şi în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii.

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 100 milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor: Schema adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor

Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor. În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională şi nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi comerţului în UE.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care presupun ajutor de stat cuprinse în planurile naţionale de redresare prezentate în contextul FRR şi oferă îndrumări şi sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a Facilităţii de redresare şi rezilienţă.

Agerpres

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Peste 1,064 milioane de salariaţi în Bucureşti, la finele lunii mai 2022

Publicat

bani 2 scaled e1653553292374 1000x600.jpg

Numărul salariaţilor din Capitală a ajuns, la finele lunii mai 2022, la 1.064.585 persoane, comparativ cu 1.043.257 persoane în perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu brut, era, la finele lunii mai 2022, de 8.295 lei (7.399 lei în mai 2021), iar cel net de 5.093 lei (4.513 în mai 2021).

Pe de altă parte, la finele lunii mai 2022, în Bucureşti erau înregistraţi 13.487 de şomeri, în scădere cu 1.380 de persoane, comparativ cu perioada similară din 2021. Rata şomajului se situa la 1,1% (1,2% în mai 2021). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Meci Câciu – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%

Publicat

bani.png

Consiliul Fiscal consideră că, raportat la ţintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia publicată joi, informează Ziarul Financiar.

De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

 

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare

 

„Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%

Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei.

Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

„Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

În contextul în care Consiliul Fiscal a apreciat, la veniturile bugetare, „probabilă manifestarea unui gol de venituri”, Adrian Câciu a fost întrebat joi dacă există probabilitatea să vină o criză în România.

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: situația este complicată

„Situația este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată și înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut și conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situații și întreruperi de lanțuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a răspuns ministrul.

Câciu a adăugat: „Există riscul. Deci nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori proxy – de exemplu producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate, cel puțin pe trimestrul 3 și 4 și trebuie să iei niște măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Când cresc salariile bugetarilor

Publicat

ministrul finante adrian caciu

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu spune că ordonanța privind majorarea salariilor bugetarilor va fi aprobată săptămâna viitoare.

„A fost o decizie luată în coaliție. Nu e vorba de bani și nu e vorba neapărat de majorări, o să reiau puțin trecutul: Am făcut legea bugetului de stat, am venit că dăm pentru zona bugetară doar pentru două famiilii ocupaționale, sănătate și educație, și că pentru celelalte familii ocupaționale, în funcție de cum evoluează execuția bugetară, veniturile statului, vom încerca la jumătatea anului să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaționale care aveau o diferență de grilă până în 2022 să primească acest 1/4 și în direcția aceasta mergem, cred că ordonanța va fi aprobată săptămâna viitoare”, a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, Adrian Câciu.

 

Când cresc salariile bugetarilor: măsuri în analiză

 

El susține că restul măsurilor, care privesc sporurile, au rămas în analiză.

„Restul de măsuri privind sporurile au rămas să fie analizate separat pentru că avem în analiză la Ministerul Muncii reforma salarizării unitare, reforma administrației, sunt mai multe reforme pe PNRR, și să se intervină totuși cu o abordare integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar pentru a nu crea noi inechități”, a precizat ministrul. Conform acestuia, sporurile „sunt mai sensibile câteodată decât salariul de bază pentru că pot crea prin diferențe între ministere noi inechități”. MEDIAFAX

Citește mai departe

ECONOMIE

Semnal de alarmă. Există risc de criză economică în România

Publicat

bani portmoneu lei alba24 e1654846201712 1000x600.jpg

Există riscul unei crize economice în România, spune, ca răspuns la o întrebare, ministrul Finanţelor. Nu trăim într-o oază feriți de riscurile apariției unor elemente recesioniste, adaugă Câciu, căruia însă i-ar plăcea ca analiștii economici să fie puțin mai cumpătați, fără „scene apocaliptice”.

În contextul în care Consiliul Fiscal a apreciat, la veniturile bugetare, „probabilă manifestarea unui gol de venituri”, Adrian Câciu a fost întrebat dacă există probabilitatea să vină o criză în România.

„Situația este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată și înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut și conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situații și întreruperi de lanțuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a răspuns ministrul.

 

Semnal de alarmă. Există risc de criză economică în România: nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste

 

Câciu a adăugat: „Există riscul. Deci nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori proxy – de exemplu producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate, cel puțin pe trimestrul 3 și 4 și trebuie să iei niște măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”.

Astfel, riscuri de gen recesionist sunt: „după cum ați văzut, Germania deja este într-o zonă de cvasi-stagnare. Mi-ar plăcea totuși ca și analiștii economici de la noi să fie puțin mai cumpătați în aprecieri, prezentând scene apocaliptice, pentru că nu era cazul ca să anunțăm o stagnare pe trimestrul 2”. MEDIAFAX

Citește mai departe