ECONOMIE
Comisia Europeană aprobă o schemă a României în valoare de 103 milioane euro
O nouă schemă a României în valoare de 103 milioane euro (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice, a fost aprobată miercuri de Comisia Europeană.
Măsura va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu.
Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.
Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.
Ajutorul acordat fiecărui beneficiar nu va depăşi: 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro.
Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.
Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.
În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE.
Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială
Potrivit declarațiilor vicepreședintei executivului UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, Comisia Europeană intenționează să impună cerința ca platformele online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială (AI) – imagini, sunete, texte – în scopul combaterii riscurilor dezinformării.
Această măsură are drept scop asigurarea transparenței și responsabilității în mediul online.
Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.
”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială. Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială
Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.
Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.
Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.
Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează. Agerpres
Banca Națională a României a anunțat vineri că rezervele valutare s-au înregistrat la nivelul de 53,082 miliarde de euro la data de 31 mai 2023. Aceasta înseamnă o scădere de 0,49% față de nivelul de 53,341 miliarde de euro înregistrat la 30 aprilie 2023.
În cursul lunii au avut loc intrări de 1,801 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
De asemenea, au avut loc ieşiri de 2,060 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,110 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,192 miliarde euro, faţă de 59, 355 miliarde euro la 30 aprilie 2023.
Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro. Agerpres
Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), se estimează că managerii vor înregistra o creștere a numărului de salariați în sectoarele construcțiilor și comerțului în următoarele trei luni.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% .
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold
conjunctural +16%).
În construcţii, potrivit estimărilor din luna mai 2023, se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +34 %).
Creștere a numărului de salariați în construcții și comerț pentru următoarele trei luni. Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +11%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold
conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +24%).
Conform estimărilor din luna mai 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).
Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%).
(sursa: Mediafax)
Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană, așteptările consumatorilor din zona euro în ceea ce privește prețurile au înregistrat cel mai redus nivel din 2020. Această tendință reprezintă o veste bună pentru oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), care își propun să controleze inflația. Informația a fost raportată de DPA și Bloomberg.
Indicele privind aşteptările consumatorilor din zona euro referitoare la preţuri a ajuns la minus 12,2 puncte în mai, de la minus 15 puncte luna precedentă, reflectând răspunsul consumatorilor la evoluţia preţurilor în următorul an.
În plus, indicele privind încrederea consumatorilor în economia zonei euro a ajuns la minus 96,5 puncte în mai, de la minus 99 puncte luna precedentă, cel mai scăzut nivel din noiembrie şi sub previziunile analiştilor, de 98,9 puncte.
De asemenea, indicatorii de preţ din industrie, servicii, construcţii şi retail au continuat să scadă în mai, în timp ce indicele privind încrederea consumatorilor în economia zonei euro este la cel mai redus nivel din ultimele şase luni.
Așteptările consumatorilor privind prețurile în zona euro ating nivelul minim din 2020. Aceste date oferă reasigurări că inflaţia nu s-a înrădăcinat în economie
Pentru oficialii de la Banca Centrală Europeană (BCE), aceste date oferă reasigurări că inflaţia nu s-a înrădăcinat în economie.
Pentru a readuce inflaţia la ţinta BCE de 2%, oficialii au indicat că ar putea majora de încă trei ori dobânzile.
Datele din Spania sunt încurajatoare, inflaţia a încetinit în mai la 2,9%. Miercuri urmează datele din Franţa, Italia şi Germania.
În 2023, inflaţia de bază din zona euro ar urma să atingă o valoare medie de 6,1%, după care ar urma să scadă la 3,2% în 2024, a estimat recent Comisia Europeană. Agerpres
FOTO: Camion încărcat cu pește, cuprins de flăcări pe DN28A în județul Iași
Accident grav pe DN2 E85 în Vrancea. Au fost anunțate trei victime încarcerate
Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani
Reprezentant părinţi despre greva profesorilor: Trebuie găsită o soluție, astfel încât elevii care dau examene să nu fie afectaţi
Două femei, mamă și fiică, găsite moarte în apartamentul lor din Bacău. Polițiștii nu exclud varianta sinuciderii
FOTO: Accident cu trei mașini implicate pe DN6 în județul Giurgiu. O persoană, dusă la spital
VIDEO: Mănăstirea Guranda din Botoșani și-a serbat hramul prin Liturghie arhierească
