Comisia Europeană a cerut statelor membre UE şi din spaţiul Schengen să „reexamineze în profunzime” vizele eliberate cetăţenilor ruşi.

Astfel, Comisia a vrut să se asigure că aceştia nu prezintă un risc pentru securitate, a declarat vineri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, relatează AFP.

Războiul împotriva Ucrainei este „o ameninţare şi la adresa securităţii noastre şi nu trebuie să fim naivi, scopul lui Putin este distrugerea Uniunii Europene”, a declarat Ylva Johansson în cadrul unei conferinţe de presă la Nuijamaa, în Finlanda, la graniţa cu Rusia, alături de ministrul finlandez de Interne, Krista Mikkonen.

„Nu putem exclude că pot să vină persoane cu scopul de a provoca o revoltă socială, violenţe, ceva de genul acesta, sau să încerce să facă propagandă. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l examinam mai în profunzime”, a mai spus comisarul european.

UE a adoptat vineri oficial suspendarea unui acord din 2007 care facilitează eliberarea de vize pentru cetăţenii ruşi, măsură ce va intra în vigoare luni, ca reacţie la războiul din Ucraina. Mai puţin de un milion de ruşi deţin în prezent o viză valabilă pentru zona Schengen, potrivit Comisiei Europene.

Executivul european urmează să publice vineri linii directoare pentru statele membre pentru a se asigura că acordă prioritate la eliberarea vizelor „disidenţilor, jurnaliştilor, solicitanţilor din motive umanitare sau familiale”, de exemplu.

Comisia Europeană cere statelor membre să „reexamineze” vizele pentru cetăţenii ruş: Ce a spus Ylva Johansson

„Însă pentru cei care vin din motive neesenţiale, chiar aveţi nevoie de o examinare foarte, foarte aprofundată (…) şi trebuie să fim mai restrictivi”, a mai spus Ylva Johansson.

„Noi spunem că statele membre ar trebui să reexamineze vizele deja eliberate ruşilor”, a mai spus ea.

Comisarul european a mai spus că „cetăţeni ruşi s-au aflat recent într-un stat membru cu unicul scop de a provoca refugiaţi ucraineni”.

Întrebată despre planul Finlandei de a consolida gardurile pe anumite poţiuni ale frontierei sale de 1.300 km cu Rusia, Ylva Johansson a spus că „înţelege pe deplin că uneori un gard este foarte util, sau orice altă formă de barieră fizică”.

„Revine statelor să decidă care este cea mai bună modalitate de apărare a frontierelor externe (…) în conformitate cu legislaţia lor”, în special în materie de azil, a mai spus ea. Agerpres