Connect with us

ACTUALITATE

Comisia Europeană estimează 500.000 de posturi vacante în țările din Europa, până în anul 2020 (analiză)

Publicat



laptop calculator

Externalizarea serviciilor de securitate IT ar fi o cale de urmat, în condiţiile în care există prea puţine şcoli şi instituţii de formare care se concentrează pe pregătirea unor experţi, se arată într-o analiză realizată de producătorul de soluţii de securitate Eset, şi postată pe blogul din România al companiei.

“Date pe care ne putem baza arată că Uniunea Europeană se confruntă cu o criză critică de specialişti IT. Comisia Europeană se aşteaptă ca piaţa muncii să înregistreze până la 500.000 de posturi vacante din sectorul IT, până în 2020. Putem confirma existenţa acestei probleme, este o provocare întâmpinată de companiile cu care avem relaţii de afaceri şi este o concluzie inclusiv a cercetării noastre de piaţă, aflată în curs de desfăşurare. O altă problemă care a ieşit la iveală este legată de numărul scăzut al experţilor în securitate, din rândul specialiştilor IT. Să găseşti nişte specialişti IT talentaţi este o sarcină grea, însă cu atât mai dificil este să găseşti nişte experţi în securitate”, subliniază Michal Jankech, manager de produs la Eset.

Experţii Eset oferă, în acest sens, şi un exemplu, comparând “neurochirurgii’ din tagma specialiştilor IT cu cei din domeniul sănătăţii.

“Presupunem că un specialist în IT este echivalentul unui medic generalist, iar un expert în securitate cibernetică reprezintă un neurochirurg. Specialiştii IT sprijină în primul rând activitatea unei organizaţii, dar ajută, de asemenea, la protejarea reţelelor corporative prin configurarea hardware-ului şi verificarea setărilor de bază, funcţiilor şi alertelor automate. Cu toate acestea, există multe situaţii în care poate apărea o nevoie tehnică sau de business ce poate avea un impact asupra securităţii, iar aceasta trebuie evaluată de un expert în securitate. Astfel de nevoi includ: setările avansate de securitate, care permit accesul şi gestionarea de la distanţă a sistemelor informatice, utilizarea instrumentelor de colaborare, accesibilitatea în cloud, utilizarea criptării şi/sau autentificarea prin doi factori, precum şi gestionarea şi securizarea datelor colectate. E ca atunci când un medic generalist trimite un pacient la un neurolog, apoi la un neurochirurg, care apoi examinează o tomografie a creierului şi decide dacă obiectul suspect este, de fapt, un vas de sânge sau ceva mai grav”, menţionează Jankech.

În viziunea specialiştilor, externalizarea serviciilor de securitate ar fi o cale de urmat, în condiţiile în care există prea puţine şcoli şi instituţii de formare profesională care se concentrează pe pregătirea unor experţi în securitate.

“Lipsa de pe piaţa muncii a unor persoane care să deţină un astfel de set de aptitudini se explică prin faptul că, la nivel mondial, sistemele de învăţământ nu au reuşit să se adapteze la acest prag imens dintre oferta şi cererea unor astfel de abilităţi specializate. În trecut, multe ţări au oferit educaţie de nivel superior în diferite discipline inginereşti, însă acum piaţa IT are nevoie de specialişti de top cu educaţie avansată în securitatea IT”, explică reprezentantul Eset.

Pe fondul acestui trend negativ, Eset anunţă investiţii într-o ofertă extinsă de servicii de securitate pentru companii şi organizaţii. Acestea includ servicii de specialitate precum Threat Hunting, care analizează datele primite de la Eset Endpoint Protection prin instrumentul de detecţie şi răspuns, Eset Enterprise Inspector.

Eset a fost fondată în anul 1992, în Bratislava (Slovacia), şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutului malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

27 de elevi francezi, în carantină în Grecia, după detectarea unui caz pozitiv în grupul lor

Publicat

Douăzeci şi patru de elevi francezi şi trei profesori care îi însoţeau au fost plasaţi luni seară în carantină într-un hotel din Atena, după ce unul dintre însoţitori a fost testat pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a informat o sursă din Poliţia portuară din Grecia, citată de AFP.

“Sunt toţi bine şi asimptomatici”, a declarat pentru AFP o sursă din serviciile sanitare greceşti, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Elevii şi însoţitorii lor au ajuns “luni dimineaţă pe aeroportul din Atena” unde s-au supus unor teste de depistare a noului coronavirus, înainte de a se îndrepta spre portul Pireu pentru “a se îmbarca pe un feribot cu destinaţia insulei turistice Santorini din Marea Egee”, a declarat directorul biroului de presă al Gărzii de Coastă.

Însă luni după-amiază, autorităţile aeroportuare au informat poliţia portuară că testul efectuat unei profesoare care însoţea grupul de elevi a ieşit pozitiv, iar feribotul a fost nevoit să se reîntoarcă în portul Pireu luni seară, potrivit sursei.

Grupul va rămâne în carantină timp de 14 zile la hotelul Alimos, amplasat într-un cartier din Atena, conform protocolului sanitar în vigoare în Grecia.

Feribotul a fost dezinfectat, potrivit Poliţiei portuare.

De la deschiderea frontierelor pentru sezonului turistic la jumătatea lunii iunie, Grecia i-a obligat pe turiştii care ajungeau pe aeroporturile şi la graniţele sale terestre să se supună unor teste aleatoare de depistare a maladiei COVID-19.

Ţara s-a confruntat cu o creştere a cazurilor din septembrie, mai ales în regiunea Atenei după ce rezidenţii s-au întors din vacanţă.

Autorităţile sanitare elene au înregistrat în ultimele zile peste 500 de cazuri cotidiene.

În total, Grecia a raportat 25.808 de cazuri de la declanşarea epidemiei în februarie şi 520 de morţi asociate maladiei COVID-19. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măștile fashion nu oferă protecție împotriva bacteriilor și virusurilor. Una din cinci măști folosite de români este de acest fel

Publicat

Una din cinci măşti folosită de către români pentru protecţia în faţa răspândirii virusului SARS-Cov-2 este mască fashion, avertizează reprezentanţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

În acest context, APC atrage atenţia Ministerului Sănătăţii că în România se vând măşti de protecţie care induc în eroare consumatorii în privinţa protecţiei asigurate de aceste produse împotriva SARS-CoV-2.

“În actualul context sanitar de creştere alarmantă a numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, fapt care a determinat impunerea purtării măştii de protecţie în Bucureşti şi alte oraşe mari ale ţării, şi în spaţiile deschise, APC solicită instituţiilor statului român cu atribuţii pe zona supravegherii pieţei să verifice măştile de protecţie respiratorie atât din punct de vedere al etichetării, cât şi din punct de vedere al îndeplinirii parametrilor asumaţi de producător prin intermediul etichetei sau al ambalajului colectiv”, precizează asociaţia într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

De asemenea, reprezentanţii organizaţiei profesionale solicită Direcţiei Generale a Vămilor să acorde atenţia cuvenită procesului de vămuire a importurilor de măşti de protecţie şi a altor materiale sanitare (dezinfectanţi, combinezoane, viziere etc.) folosite în această perioadă pentru protecţia împotriva SARS-CoV-2, iar Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să verifice dacă etichetarea acestor produse este înşelătoare.

Cu privire la măştile fashion, APC face o serie de precizări pentru consumatori:

sunt lavabile, reutilizabile şi ajustabile

nu oferă protecţie împotriva bacteriilor şi virusurilor

oferă protecţie doar împotriva inhalării prafului, polenului şi stropirii cu picături mari de salivă

nu protejează împotriva Covid-19; nu sunt sterile

nu sunt dispozitive medicale, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 14683:2019

nu sunt echipamente individuale de protecţie, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 149:2009.

În ceea ce priveşte măştile de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2, specialiştii APC recomandă consumatorilor să folosească în această perioadă fie măşti faciale de uz medical, fie semi-măşti filtrante împotriva particulelor.

“România este în play-off-ul Uniunii Europene în privinţa importului de măşti cu o valoare de 272 milioane de euro în primele şase luni de pandemie, însă până la această dată nu a transmis nici măcar o alertă pe platforma Safety Gate.

Acest fapt demonstrează că nu există preocupare din partea instituţiilor statului român cu atribuţii în domeniul materialelor sanitare pentru a asigura populaţiei României măşti conforme care să o protejeze împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2.

Costurile legate de testarea parametrilor de conformitate a măştilor de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2 sunt insignifiante ca mărime pentru bugetul unei instituţii ca Ministerul Sănătăţii, variind între 300 lei (determinarea rezistenţei la stropire) şi 650 lei (determinarea eficienţei de filtrare bacteriană) pentru un tip de mască (…)

Folosiţi numai măşti fabricate în România pe eticheta cărora există menţiunea referitoare la parametrul eficienţă de filtrare bacteriană sau cea referitoare la faptul că protejează împotriva SARS-CoV-2, ambele menţiuni fiind însoţite de specificarea standardului agreat la nivelul Uniunii Europene, respectiv SR EN 149 sau SR EN 14683”, susţine Costel Stanciu, preşedinte APC.

În acelaşi sens, APC solicită Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să verifice conformitatea măştilor faciale de uz medical, iar Inspecţiei Muncii să controleze conformitatea echipamentelor individuale de protecţie (semi-măşti filtrante împotriva particulelor).

Asociaţia Pro Consumatori este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată încă din anul 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului.

O preocupare permanentă a asociaţiei în ultimii ani a constituit-o utilizarea testelor comparative pe produse şi servicii ca mijloc de informare, educare şi îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale a consumatorilor.

La nivel naţional Asociaţia Pro Consumatori a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: BNR a lansat în circulaţie monede din aur şi argint dedicate lui Alexandru Ioan Cuza

Publicat

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur şi o monedă din argint cu tema 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, conform unui comunicat al instituţiei.

Aversul monedei din aur redă imaginea Palatului “Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”, valoarea nominală “500 LEI”, stema României şi anul de emisiune “2020”.

Aversul monedei din argint redă imaginea Palatului “Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”, valoarea nominală “10 LEI”, stema României şi anul de emisiune “2020”.

Pe reversul comun al monedelor din aur şi din argint este redat portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, inscripţiile în arc de cerc “ALEXANDRU IOAN CUZA” şi anii între care a trăit “1820-1873”.

Monedele din aur şi monedele din argint vor fi ambalate separat, în capsule de metacrilat transparent şi vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Preţurile de vânzare sunt: 10.400,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare; 365,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur şi monedele din argint cu tema 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur şi a monedelor din argint cu tema 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc în data de 19 octombrie 2020 şi s-a realizat prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

AFP: Cursa pentru un vaccin anti COVID-19 devine din ce în ce mai disputată. Câte vaccinuri sunt în pregătire?

Publicat

Zeci de companii, de la startup-uri din domeniul biotehnologiei până la Big Pharma, se întrec în cursa pentru un vaccin sigur şi eficient împotriva COVID-19, pentru că lumea are nevoie de un astfel de vaccin dar şi pentru profitul potenţial pe care un astfel de vaccin ar putea să-l aducă, relatează AFP, prezentând o actualizare a situaţiei din această cursă pentru obţinerea unui ”proiectil” magic împotriva coronavirusului care a ucis deja peste 1 milion de oameni în întreaga lume.

– Câte vaccinuri sunt în pregătire? –

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat 42 de “vaccinuri candidate” în stadiul testelor clinice, faţă de 11 câte erau la jumătatea lunii iunie.

Zece dintre ele se află în cel mai avansat punct din “faza 3” de testare, punct în care este verificată eficacitatea vaccinului la scară largă, în general pe zeci de mii de persoane de pe mai multe continente.

Compania americană de biotehnologie Moderna, o colaborare americano-germană între BioNTech şi Pfizer, câteva laboratoare farmaceutice chineze controlate de stat şi un proiect european coordonat de Universitatea Oxford şi de compania AstraZeneca se numără printre cei mai promiţători actori implicaţi în cursa pentru vaccin.

– Ce fel de vaccinuri? –

Unele metode pentru obţinerea unui vaccin sunt deja încercate şi verificate în timp, iar altele rămân experimentale.

Vaccinurile “clasice” inactivate folosesc un corpuscul viral ce a fost inactivat, “mort”, în timp ce altele folosesc tulpini virale slăbite sau “atenuate” care sunt totuşi suficient de virulente pentru a declanşa producţia de anticorpi, dar fără să provoace îmbolnăviri.

Aşa-numitele vaccinuri “sub-unitare” conţin un fragment derivat din agentul patogen pentru a produce un răspuns imunitar corespunzător.

Varietăţile de tip “vector viral” folosesc alte forme de virus “viu” pentru a transmite ADN în celulele umane, declanşând un răspuns imunitar. Spre exemplu, un virus al pojarului, modificat cu o proteină specifică noului coronavirus poate fi folosit împotriva COVID-19.

Există şi vaccinuri experimentale bazate pe gene, care folosesc fragmente ADN sau ARN.

– Care sunt rezultatele? –

Până în prezent, doar rezultatele testelor din fazele 1 şi 2 au fost publicate în reviste şi jurnale medicale în regim peer-review.

Vineri, rezultatele preliminare care arată că vaccinul dezvoltat de compania chineză Sinopharm induce un răspuns imunitar au fost publicate în The Lancet.

Studii similare au prezentat în ultimele săptămâni stadiul de dezvoltare al unuia dintre vaccinurile ruseşti, precum şi pe cel al vaccinului de la Universitatea Oxford, al vaccinului creat de compania chineză CanSino şi al celui de la Moderna.

Deşi rezultatele preliminare sunt încurajatoare, este prea devreme pentru a şti dacă aceste vaccinuri vor fi un succes. Testele pentru două vaccinuri candidat – produse de Johnson & Johnson şi Eli Lilly – au fost, recent, oprite temporar din cauza unor îngrijorări legate de siguranţă.

Însă acest lucru nu este neapărat o veste proastă, susţine Stephen Evans, profesor de farmacoepidemiologie la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

“Faptul că aceste teste au fost oprite temporar arată că trebuie să existe încredere că întregul proces de monitorizare a siguranţei participanţilor la teste funcţionează corespunzător”, a susţinut el.

Cazuri recente, în care pacienţi vindecaţi de COVID-19 s-au infectat pentru a doua oară cu o nouă tulpină, ridică întrebări cu privire la perioada de timp în care cei vaccinaţi vor fi şi protejaţi.

– Viteză vs siguranţă –

Companii susţinute de guvernele din China, Rusia şi SUA se întrec să fie primele care trec linia de sosire.

La începutul lunii august preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat victoria, anunţând vaccinul Sputnik V înainte ca faza a 3-a de testare să înceapă. Însă puţini din afara Rusiei au acceptat să încerce acest vaccin, iar experţii au considerat că anunţul făcut de Putin a fost prematur.

Donald Trump a promis un vaccin înainte de alegerile din 3 noiembrie, însă este puţin probabil că se va putea ţine de cuvânt. La începutul acestei luni, Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a anunţat că va avea nevoie de datele adunate timp de până la 2 luni după actul vaccinării înainte de a elibera o autorizaţie de urgenţă pentru folosirea unui vaccin. Iar vineri, Pfizer a anunţat că vaccinul său nu va fi gata până la jumătatea lui noiembrie.

“Ceea ce este diferit pentru vaccinurile împotriva COVID-19 este că viteza de dezvoltare şi de obţinere a aprobării potenţiale este mult mai mare din cauza urgenţei de sănătate publică”, a notat Agenţia Europeană pentru Medicamente. Însă nici măcar această nevoie stringentă nu poate fi folosită pentru a invoca trecerea peste reguli.

“Înainte de aprobare, toate vaccinurile din Uniunea Europeană sunt evaluate la aceleaşi standarde ridicate la fel ca şi orice alte medicamente”, conform unui comunicat al Agenţiei Europene pentru medicamente.AGERPRES

Citește mai departe