ECONOMIE
Comisia Europeană, investigaţie cu privire la sprijinul acordat de România companiei Blue Air
UE a inițiat o anchetă amănunțită pentru a evalua dacă anumite măsuri de sprijin adoptate de România în favoarea Blue Air respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
„Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua anumite măsuri de sprijin adoptate de România în favoarea companiilor aeriene Blue Air Aviation (denumită în continuare Blue Air) respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
Compania aeriană română Blue Air se confruntă cu dificultăţi financiare din 2019 şi deschis din martie 2020, la fel ca alte întreprinderi active în sectorul aviaţiei, a fost grav afectată de pandemia de coronavirus.
Din noiembrie 2022, Blue Air a încetat să funcţioneze, deoarece autorităţile române i-au suspendat temporar licenţa de operare, din cauza situaţiei financiare a societăţii”, potrivit unui comunicat de presă.
În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea Blue Air, şi anume o garanţie publică în valoare de aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) pentru a compensa daunele suferite în contextul pandemiei de coronavirus şi al restricţiilor de călătorie vizând limitarea răspândirii virusului impus de România şi alte ţări şi ţări şi o garanţie publică de aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi ale Blue Air în următoarea şase luni.
România s-a angajat să se asigure că garanţia publică împrumutului pentru salvarea va înceta şase luni sau că va comunica Comisia fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air în vederea evaluării ajutorului de stat.
Comisia Europeană, investigaţie cu privire la sprijinul acordat de România companiei Blue Air. Statul român a rambursat împrumutul şi a preluat o participare de 75 % în societatea Blue Air
În aprilie 2021, România a comunicat pentru prima dată Comisiei un plan de restructurare a Blue Air pentru perioada august 2020 – septembrie 2025.
Planul, actualizat de mai multe ori, include o prelungire a garanţiei aferente împrumutului pentru salvarea şasei ani (perioadă în care). sunt incluse cele şase luni iniţiale ale ajutorului de salvare), permiţându-se astfel rambursarea ajutorului până în 2026, prevede măsuri de restructurare şi preconizează o finanţare proprie.
În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul şi a preluat o participare de 75 % în societatea Blue Air.
„În această etapă, Comisia este preocupată de faptul că planul de restructurare şi măsurile de ajutor puse în aplicare pentru a sprijini acest plan nu sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare.
Comisia Europeană, investigaţie cu privire la sprijinul acordat de România companiei Blue Air. Comisia va efectua o investigaţie detaliată
Comisia va efectua o investigaţie detaliată pentru a stabili dacă preocupările sale iniţiale sunt confirmate.
În special, Comisia va examina dacă planul de restructurare poate restabili viabilitatea pe termen lung a Blue Air fără ajutor de stat suplimentar sau continuu, contribuţia proprie a Blue Air sau contribuţiile de pe piaţă la costurile de restructurare sunt reale, efective, suficiente şi nu implică acordarea de ajutor, astfel încât să se asigure că ajutorul de restructurare este proporţional şi dacă există măsuri adecvate pentru a se limita denaturărilor concurenţei create de ajutorul de restructurare pe piaţa internă a serviciilor de transport aerian.
Iniţierea unei aprofundate oferă României şi părţilor terţe interese interesate, inclusiv beneficiarului ajutorului, posibilităţilor de investigare a prezentei observaţii. Faptul că a fost iniţiată o investigaţie nu anticipează în niciun caz rezultatul acestuia”, conform comunicatului.
Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, permis statelor membre să sprijine, în anumite condiţii stricte, întreprinderile aflate în dificultate.
Comisia Europeană, investigaţie cu privire la sprijinul acordat de România companiei Blue Air. Ajutorul se poate acord pentru o durată până la şase luni
Mai precis, se poate acorda ajutor pentru o durată până la şase luni („ajutor pentru salvare”).
După această stare, trebuie să fie ajutat să fie rambursat, statutul membrului trebuie să notifice Comisia un plan de restructurare pentru a fi evaluat în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că societatea contribuie într-o măsură suficientă la costurile de restructurare şi că denaturările concurenţei generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul de restructurare. ajutorul unor măsuri de compensare care includ în special, măsuri structurale sau comportamentale.
Sursa: MediaFax
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
„Bursucul” a pus-o la treabă pe CFR Cluj de Ziua Muncii. Va sta pe bancă la meciul cu Rapid
Primăria Cluj anunță 30 iunie 2024 ca termen LIMITĂ de depunere a cererilor de PARCARE pentru persoanele cu dizabilități
FOTO: Accident în Alba Iulia. Un autoturism s-a răsturnat într-un șanț
VIDEO. Are și Clujul VAMA lui. De 1 Mai, câțiva clujeni s-au DISTRAT pe plaja urbană din Grigorescu
Florin Piersic ar fi contractat o INFECȚIE nosocomială în Spitalul Militar Cluj-Napoca. E internat acum la Institutul Inimii
FOTO VIDEO: Accident la Alba Iulia, produs între două autoturisme în care se aflau trei persoane
Instagram schimbă modul de afișare a postărilor. Vrea să echilibreze lupta dintre marii creatori de conținut și utilizatorii mici
