EVENIMENT
Comisia Europeană propune reducerea folosirii gazelor în UE cu 15%

În condiţiile în care UE se confruntă cu riscul unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument legislativ, Planul european de reducere a cererii de gaze, care vizează diminuarea folosirii gazelor în Europa cu 15% până în primăvara viitoare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.
Comisia propune un nou Regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza articolului 122 din Tratat. Noul regulament va stabili ca obiectiv pentru toate statele membre să reducă cererea de gaze cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023.
De asemenea, noul regulament ar oferi Comisiei posibilitatea de a declara, după consultarea statelor membre, o „alertă a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Alerta Uniunii poate fi declanşată atunci când există un risc substanţial de deficit sever de gaze sau o cerere de gaze excepţional de ridicată.
Comisia Europeană propune reducerea folosirii gazelor în UE cu 15%: Ce ar trebui să facă statele membre
Statele membre ar trebui să-şi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a arăta cum intenţionează să atingă obiectivul de reducere a cererii de gaze, şi ar trebui să raporteze Comisiei în privinţa progreselor la fiecare două luni. Statele membre care solicită furnizarea solidară de gaze vor fi obligate să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea pe plan intern.
Pentru a ajuta statele membre să realizeze reducerile necesare ale cererii, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan european de reducere a cererii de gaze, care stabileşte măsuri, principii şi criterii pentru reducerea coordonată a cererii. Planul se concentrează pe înlocuirea gazului cu alţi combustibili şi pe economisirea generală a energiei în toate sectoarele.
Acesta îşi propune să protejeze aprovizionarea gospodăriilor şi a utilizatorilor esenţiali, cum ar fi spitalele, dar şi a industriilor care sunt decisive pentru furnizarea de produse şi servicii esenţiale pentru economie, precum şi pentru lanţurile de aprovizionare şi competitivitatea UE. Planul oferă statelor membre orientări pe care să le ia în considerare atunci când planifică reducerea.
Prin înlocuirea gazelor cu alţi combustibili şi economisind energie în această vară, o cantitate mai mare de gaze poate fi stocată pentru iarnă. Acţionând acum se va reduce impactul negativ asupra PIB-ului, prin evitarea acţiunilor neplanificate într-o situaţie de criză ulterioară. De asemenea, paşii timpurii extind eforturile în timp, atenuează preocupările pieţei şi volatilitatea preţurilor, şi permit o mai bună proiectare a măsurilor ţintite, eficiente din punct de vedere al costurilor, care protejează industria.
Comisia Europeană propune reducerea folosirii gazelor în UE cu 15%: Pe ce se bazează planul de reducere a cererii de gaze
Planul de reducere a cererii de gaze propus de Comisie se bazează pe consultări cu statele membre şi industria. Sunt disponibile o gamă largă de măsuri pentru a reduce cererea de gaz. Înainte de a lua în considerare reduceri, statele membre ar trebui să epuizeze toate posibilităţile de înlocuire a combustibilului, schemele de economii neobligatorii şi sursele alternative de energie.
Acolo unde este posibil, ar trebui să se acorde prioritate trecerii la surse regenerabile sau la opţiuni mai curate, mai puţin poluante şi care generează mai puţin dioxid de carbon.
Cu toate acestea, trecerea la cărbune, petrol sau energie nucleară ar putea fi necesară ca măsură temporară. Măsurile bazate pe piaţă pot atenua riscurile pentru societate şi economie. De exemplu, statele membre ar putea lansa sisteme de licitaţii sau licitaţii pentru a stimula reducerea energiei de către industrie.
Statele membre pot oferi sprijin în conformitate cu modificarea Cadrului temporar de criză privind ajutorul de stat, adoptată miercuri de Comisie.
Un alt pilon important al economisirii energiei este reducerea încălzirii şi a răcirii. Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de conştientizare a publicului pentru a promova reducerea consumului de încălzire şi răcire la scară largă şi să pună în aplicare „Comunicarea privind economisirea energiei” a UE, care conţine numeroase opţiuni pentru economisirea energiei pe termen scurt. Pentru a da un exemplu, statele membre ar putea impune o scădere direcţionată a încălzirii şi răcirii în clădirile administrate de autorităţile publice.
Comisia Europeană propune reducerea folosirii gazelor în UE cu 15%: Ce va ajuta planul de reducere a cererii
Planul de reducere a cererii va ajuta, de asemenea, statele membre să identifice şi să prioritizeze, în cadrul grupurilor lor de consumatori „neprotejaţi”, cei mai importanţi clienţi sau instalaţii pe baza consideraţiilor economice generale şi a următoarelor criterii: criticitate societală – sectoare inclusiv sănătate, alimentaţie, siguranţă, securitate, rafinării şi apărare, precum şi furnizarea de servicii de mediu, lanţuri de aprovizionare transfrontaliere – sectoare sau industrii care furnizează bunuri şi servicii esenţiale pentru buna funcţionare a lanţurilor de aprovizionare ale UE, deteriorarea instalaţiilor – pentru a evita ca acestea să nu poată relua producţia fără întârzieri semnificative, reparaţii, aprobarea autorităţii de reglementare şi costuri, posibilităţile de reducere a gazelor şi înlocuirea produselor/componentelor – măsura în care industriile pot trece la componente/produse importate şi măsura în care cererea de produse sau componente poate fi satisfăcută prin importuri. Agerpres
EVENIMENT
AVERTIZARE METEO. Cod galben la Cluj: Ploi, descărcări electrice, vijelii și izolat grindină

Administrația Națională de Meteorologie anunță un cod galben în județul Cluj în perioada 5 aprilie, ora 10 – 7 aprilie, ora 18, fenomenele vizate fiind instabilitate atmosferică, precipitații mixte, cantități de apă însemnate, intensificări ale vântului, răcire accentuată, brumă și îngheț la sol.
Vor fi precipitații ce vor avea mai ales caracter de aversă și vor acumula local cantități de apă de 10…20 l/mp și izolat de 30…40 l/mp.
Sâmbătă vor fi…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Dan Petrescu (CFR Cluj), după victoria din Cupă: Eram STRESAT, penalty-urile au fost coșmarul vieții mele

Ultimul meci din această etapă a Cupei României a tras cortina peste sferturi. CFR Cluj a învins pe CSU Craiova, 5-3 după loviturile de departajare, la finalul celor 90 de minute plus prelungiri fiind 1-1. Dan Petrescu a vorbit la conferința de presă despre calificarea în semifinale, unde va întâlni Farul.
„Nu am vrut să ajungem la penalty-uri, că nu prea am câștigat deloc în carieră, dar nimic să nu obosească jucătorii. Îmi pare bine că toți au arătat că…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de…
Citește mai mult pe Cluj24.ro