ECONOMIE
Comisia Europeană salută acordul provizoriu pentru produse mai durabile, reparabile şi circulare
Comisia Europeană exprimă satisfacție față de acordul provizoriu încheiat în cursul nopții trecute între Parlamentul European și Consiliu cu privire la Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, conform unui comunicat emis de Executivul comunitar.
Aceasta va contribui la transformarea produselor sustenabile în noua normă din UE, făcând ca acestea să dureze mai mult, să utilizeze energia şi resursele într-un mod mai eficient, să fie mai uşor de reparat şi reciclat, să conţină mai puţine substanţe care prezintă motive de îngrijorare şi să includă un conţinut mai ridicat de materiale reciclate.
De asemenea, aceasta va îmbunătăţi condiţiile de concurenţă echitabile pentru produsele sustenabile pe piaţa internă a UE şi va consolida competitivitatea globală a întreprinderilor care oferă produse durabile.
Noua lege se va baza pe actuala Directivă privind proiectarea ecologică, care a contribuit cu succes la îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor în UE timp de aproape 20 de ani.
Aceasta va permite stabilirea progresivă a cerinţelor de performanţă şi de informare pentru principalele produse introduse pe piaţa UE.
Comisia va adopta şi va actualiza periodic o listă de produse identificate pe baza unei analize aprofundate şi a unor criterii legate în special de obiectivele UE în materie de climă, mediu şi eficienţă energetică.
Astfel, Comisia va asigura previzibilitatea şi transparenţa cu privire la produsele care vor fi acoperite atunci când.
Se va acorda prioritate produselor cu impact puternic, inclusiv textilelor (în special confecţiilor şi încălţămintei), mobilierului (inclusiv saltelelor), fierului şi oţelului, aluminiului, anvelopelor, vopselelor, lubrifianţilor şi substanţelor chimice, precum şi produselor cu impact energetic, produselor TIC şi altor produse electronice.
Noi cerințe
Noile cerinţe în materie de proiectare ecologică vor depăşi eficienţa energetică şi vor urmări să stimuleze circularitatea, acoperind, printre altele: durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare, de modernizare şi de reparare, prezenţa substanţelor chimice care inhibă reutilizarea şi reciclarea materialelor, energia şi utilizarea eficientă a resurselor, conţinutul de materiale reciclate, amprenta de carbon şi amprenta de mediu şi informaţii disponibile despre produs, în special un paşaport digital al produsului.
Noul regulament conţine, de asemenea, noi măsuri menite să pună capăt practicii risipitoare şi dăunătoare mediului de distrugere a produselor de consum nevândute.
Întreprinderile vor trebui să ia măsuri pentru a preveni această practică, iar colegiuitorii au introdus o interdicţie directă privind distrugerea produselor textile şi de încălţăminte nevândute, cu derogări pentru întreprinderile mici şi o perioadă de tranziţie pentru cele mijlocii. În timp, alte sectoare ar putea face obiectul unor astfel de interdicţii, dacă este necesar.
În plus, întreprinderile mari vor trebui să dezvăluie în fiecare an câte produse de consum nevândute pe care le elimină şi de ce. Se preconizează că acest lucru va descuraja puternic întreprinderile să se implice în această practică.
Paşaport digital al produsului
Vor fi puse la dispoziţie mai multe informaţii privind caracteristicile de durabilitate ale produselor, inclusiv prin intermediul unui „paşaport digital al produsului”, care va ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă alegeri mai sustenabile în materie de produse şi va ajuta autorităţile să îmbunătăţească asigurarea respectării cerinţelor legale.
„Paşaportul” va fi o etichetă uşor accesibilă pe produse, care va oferi acces instantaneu la informaţii privind sustenabilitatea produsului. Aceasta va fi utilă nu numai pentru consumatori, ci şi pentru autorităţile vamale şi autorităţile de supraveghere a pieţei.
Informaţii suplimentare despre produs ar putea fi furnizate, de asemenea, prin intermediul etichetelor, în mod similar cu eticheta energetică a UE, recunoscută pe scară largă, în vigoare în prezent pentru multe produse cu impact energetic, şi ar putea fi utilizate, de exemplu, pentru a afişa un punctaj privind potenţialul de reparare. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, și-a lansat candidatura la Primăria Cluj-Napoca
Duminica Floriilor: Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații religioase pentru credincioși, cu o săptămână înainte de Înviere
Două femei din Blaj, specializate în furt de haine din magazinul Pepco, trimise în judecată. Au sustras zeci de produse
FOTO. Elevii clujeni au dominat podiumul la Olimpiada Națională de Pedagogie și Psihologie
VIDEO Sportiva din Alba Iulia, Mihaela Mih Dehlean a devenit campioană balcanică la culturism. Mesaj emoționant postat pe Facebook
FOTO. ISU Cluj a operaționalizat centrul SMURD din Jucu
Rețeta unui bucătar din Alba pentru dezlegarea la pește de Florii: Cum se prepară ”Regina ciorbelor pescărești”. Ingrediente
