ECONOMIE
Companiile care investesc în propria securitate cibernetică au cu 18% mai multe şanse să-şi crească afacerile

Potrivit Raportului Accenture State of Cyber Resilience 2023, companiile care reușesc să alinieze cu precizie programele lor de securitate cibernetică la obiectivele de afaceri au o creștere de 18% a șanselor de a-și înregistra venituri mai mari și o creștere de 26% a șanselor de a reduce costurile incidentelor, precum și de a-și mări cota de piață. Raportul a fost publicat recent.
Conform cercetării, directorii operaţiunilor de securitate cibernetică şi conducerea executivă sunt de comun acord în ceea ce priveşte prioritatea activelor şi operaţiunilor care trebuie protejate şi iau în considerare riscul de securitate cibernetică în mare măsură atunci când evaluează riscul general al companiei de top (65%), în comparaţie cu o organizaţie care nu pune accent pe programele de securitate cibernetică (11%).
De asemenea, companiile care se află în fruntea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, botezate „transformatori cibernetici”, în cadrul raportului Accenture, sunt mai predispuse să utilizeze furnizorii de servicii gestionate pentru a administra astfel de operaţiuni (40%) faţă de alte companii (24%).
În plus, 45% dintre organizaţiile care fac eforturi pentru a se proteja din punct de vedere cibernetic au în plan să ia măsuri, precum încorporarea partenerilor din ecosistem sau din lanţul de aprovizionare în planul lor de răspuns la incidente.
Sun acest procent se află companiile care nu pun accent pe aceste aspecte (37%).
Totodată, la capitolul solicitării colaboratorilor să respecte standarde stricte de securitate cibernetică, ponderea este de 41% vs 29%.
Companiile care investesc în propria securitate cibernetică au cu 18% mai multe şanse să-şi crească afacerile. „Transformatorii cibernetici” sunt mult mai dispuşi să se bazeze în mare măsură pe automatizare
Potrivit sursei citate, „transformatorii cibernetici” sunt mult mai dispuşi să se bazeze în mare măsură pe automatizare pentru propriile programe de securitate cibernetică (89%), faţă de 57% cât le revin restului companiilor.
O altă concluzie a raportului de specialitate arată că 96% dintre respondenţii ale căror organizaţii îşi automatizează substanţial securitatea cibernetică au declarat că automatizarea îi ajută să atenueze lipsa de talente în domeniul cibernetic, o provocare-cheie pentru orice companie care urmăreşte să obţină rezilienţă cibernetică.
„Raportul evidenţiază faptul că organizaţiile care integrează trei acţiuni cheie de securitate cibernetică în eforturile lor de transformare digitală şi aplică practici solide în întreaga organizaţie au şanse de aproape şase ori mai mari să experimenteze transformări digitale mai eficiente decât cele care nu fac ambele lucruri.
Companiile care investesc în propria securitate cibernetică au cu 18% mai multe şanse să-şi crească afacerile. Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2022
Acţiunile de securitate cibernetică pe care organizaţiile le pot implementa pentru a creşte succesul şi satisfacţia transformărilor lor digitale sunt următoarele: solicitarea de controale de securitate cibernetică înainte de implementarea noilor produse şi servicii, aplicarea securităţii cibernetice în mod progresiv, pe măsură ce se realizează fiecare etapă de transformare digitală, desemnarea unui reprezentant în domeniul securităţii cibernetice ca parte a echipei de transformare de bază, care să se ocupe de securitatea cibernetică în cadrul tuturor iniţiativelor de transformare”, se menţionează în document.
Accenture Research a intervievat 3.000 de directori, dintre care 2.500 de directori ai Departamentului de securitate a informaţiei (CISO) şi 500 de directori generali şi directori financiari, din organizaţii mari (cu venituri mai mari de un miliard de dolari), active în 15 industrii din 14 ţări din America de Nord, Europa, Asia-Pacific şi America de Sud.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2022. Agerpres
ECONOMIE
Rata ocupării forţei de muncă a crescut în Uniunea Europeană şi în zona euro, în trimestrul trei din 2023

Rata ocupării forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, în trimestrul trei al anului 2023, comparativ cu trimestrele anterioare, când s-a înregistrat un avans de 0,1% în ambele regiuni. Aceste informații sunt confirmate de datele publicate joi de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Cea mai mare creştere a ratei ocupării forţei de muncă în trimestrul trei din 2023 s-a înregistrat în Lituania şi Malta (ambele cu 1,4%), Spania (1,3%), Croaţia (1%), Irlanda şi Polonia (ambele cu 0,5%), Cipru (0,4%), România şi Danemarca (ambele cu 0,3%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 0,9%), Cehia (minus 0,7%) şi Finlanda (minus 0,6%).
În trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, rata ocupării forţei de muncă a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană şi cu 1,3% în zona euro, după un avans de 1,2% în UE şi de 1,4% în zona euro, în perioada aprilie-iunie 2023.
Pe baza datelor ajustate sezonier, Eurostat estimează că în trimestrul trei din 2023 erau 216,6 milioane de angajaţi în Uniunea Europeană, din care 167,7 milioane în zona euro.
Numărul de ore lucrate a rămas stabil în Uniunea Europeană şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.
De asemenea, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, numărul de ore lucrate a crescut cu 0,6% în UE şi cu 0,8% în zona euro. Agerpres

Românii vor plăti cel mai puțin pentru mâncarea tradițională de Crăciun, adică echivalentul a mai puțin de 18 euro.
În contrast, francezii se află în fruntea listei cu o notă de plată de 81,79 euro pentru aceleași produse festivă, potrivit unui studiu publicat joi, citat de Agerpres.
Conform eToro, care a analizat preţurile din supermarketurile locale ale preparatelor tradiţionale de Crăciun, o masă de sărbători tipic românească, cu sarmale, mămăligă şi garnituri tradiţionale, cum ar fi smântână şi ardei iute, ar costa o familie de patru persoane mai puţin de 18 euro.
În acelaşi timp, o masă tipic franţuzească, cu curcan umplut, alături de ficat, castane şi ouă, va costa 81,70 euro pentru o familie de patru persoane, iar 5 kg de curcan costă peste 65 de euro.
În timp ce familiile franceze vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun, alte câteva ţări au înregistrat creşteri semnificative ale preţurilor faţă de anul trecut.
În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%
Astfel, o cină de Crăciun tipic daneză, cu friptură de porc la cuptor, servită cu cartofi, ceapă şi varză roşie, este cu 25% mai scumpă în 2023 faţă de anul trecut, timp în care o masă festivă clasică spaniolă, cu curcan şi garnituri, a crescut cu 24%, până la 75,30 de euro.
Analiza de specialitate relevă faptul că ingredientele din coşul de cumpărături de Crăciun care au înregistrat cea mai mare inflaţie a preţurilor de anul trecut includ carnea de porc în Danemarca (+46%), uleiul de măsline în Spania (+30%) şi carnea de pui în Australia (+40%).
În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%, de la an la an, iar alte ingrediente tipice şi-au văzut preţurile reduse, cum ar fi: mălaiul (-11%) şi uleiul vegetal (-25%).
„Curcanul la cuptor tinde să reprezinte cea mai mare parte din costul mesei de Crăciun pentru ţările care îl consumă.
Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut, costurile cărnii de curcan în Europa s-au stabilizat în 2023, în timp ce în SUA, costul a scăzut de fapt faţă de preţurile din 2022, contribuind la reducerea cu 9% a costului cinei de Crăciun pentru o familie americană de patru persoane”, notează sursa citată.
Cu puţin peste România, gospodăriile din Marea Britanie vor avea parte de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre ţările incluse în studiu (un curcan la cuptor tipic cu garnituri obişnuite va costa 24,80 de euro pentru o familie de patru persoane).
Inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an
În acelaşi timp, inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an, ultima cifră a inflaţiei alimentare din UE fiind de 9,1%, cea din România de 8,7%, în timp ce în Marea Britanie este de 10,1%, iar cea din SUA este mult mai mică, de 3,3%.
Datele au fost colectate în luna noiembrie 2023 din 12 ţări, de pe trei continente, în care eToro are analişti sau echipe pe teren.
Costurile luate în calcul s-au bazat pe o cină tradiţională de Crăciun, pentru o familie de patru persoane, cu ingrediente procurate de la un lanţ de supermarketuri local de top.
eToro este o platformă socială de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori.
Compania a fost fondată în anul 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent.
ACTUALITATE
România și alte două țări, cea mai mare creştere economică anuală din UE, în trimestrul 3

În trimestrul trei al anului 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o stabilitate atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.
Această situație a intervenit după o creștere de 0,5% în UE și de 0,6% în zona euro în intervalul aprilie-iunie 2023, conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).
PIB-ul SUA a crescut cu 1,3% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 3% în ritm anual.
Datele Eurostat arată că economia UE a rămas stabilă şi cea a zonei euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat o creştere de 0,1% atât în UE, cât şi în zona euro.
În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada iulie – septembrie 2023 s-a înregistrat Malta (2,4%), Polonia (1,5%), Cipru (1,1%), România şi Ungaria (ambele cu 0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 1,9%), Estonia (minus 1,3%) şi Finlanda (minus 0,9%). Agerpres
ACTUALITATE
Economia României a urcat, în primele nouă luni, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier

În primele nouă luni ale anului curent, economia României a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria brută și de 2,2% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.
De asemenea, în trimestrul III, conform datelor provizorii publicate joi de către Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere reală de 0,9% față de trimestrul precedent.
Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.
Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
- agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%;
- construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
- informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
- tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
- activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
- administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%
O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.
Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.
Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%). Agerpres