7 din 10 mari companii active în România au apelat în ultimul an la programe de gestionare a anxietății. Este un indicator major al stării de copleșire în care se află economia și societatea. Stresul cronic sau senzația de burnout sunt doar câteva dintre efectele pe termen scurt. MEDIAFAX

Efectele pandemiei, fenomenul global al demisiilor în masă la diverse niveluri de management, iar în prezent provocările regionale în contextul conflictului din Ucraina sunt doar câteva dintre provocările liderilor companiilor mari din România în ultimii ani. Acestea,dar și alți factori legați de presiunile interne de permanentă adaptabilitate ale business-ului,au condus la o accentuare a anxietății și senzației de copleșire la nivelurile de vârf ale organizațiilor, astfel încât 7 din 10 companii au apelat în ultimul an la programe de management al stresului și anxietății, conform datelor K.M.Trust & Partners.

Acesta este un indicator esențial al stării generalizate de copleșire al societății și economiei, având în vedere că marile companii sunt și cele care au cel mai mare număr de angajați și au un impact major în economie. Stresul cronic, senzația de burnout sau de copleșire (overwhelm) sunt doar câteva dintre efectele pe termen scurt, însă efectele sociale și economice de lungă durată sunt mult mai ample, avertizează specialiștii.

Executivii s-au confruntat în ultimii 2 ani cu o creștere exponențială a nivelului de stres și anxietate. Anterior pandemiei, ritmul de lucru, viteza schimbărilor și mediul economic în continuă schimbare erau generatori importanți de stres, însă cele 5 valuri de pandemie consecutive și încă prezente, dinamicile ultra rapide din tehnologie și economie, conflictul din Ucraina prezentate permanent și amplificat în media au dus pe foarte mulți la limită și continuă să o facă.

Dacă în anii de dinaintea pandemiei, în medie 2 din 10 organizații solicitau programe prin care să învețe cum să gestioneze/prevină stresul, senzația de copleșire și anxietate, în ultimul an cererea a ajuns la 70% din total.

Echipele executive care au solicitat astfel de servicii fac parte din industria farmaceutică, logistică, tehnologie, servicii, retail, media sau case de avocatură.

„În urma discuțiilor cu diverși CEO ai marilor companii din România, 4 din 6 companii declarau un nivel de stres și panică greu de controlat în cadrul organizațiilor. Mass-media are o putere extraordinară de a gestiona fenomenul, iar acesta este unul dintre momentele istorice în omenire când presa poate frâna aceste efecte nocive, prin limitarea informațiilor care provoacă anxietate”, declară Radu Manolescu, Managing Partner K.M.Trust & Partners.

Cele mai întâlnite motive de stres și anxietate în ultimii ani sunt legate de decesul/îmbolnăvirea membrilor familiei, a colegilor, a noastră, de anxietățile generate de propaganda conflictului din Ucraina și de manifestarea fricilor în toate formele ei (de exemplu „fuga” din calea războiului, fuga după provizii, rezerve, planuri de relocare etc.). MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News