Connect with us

ACTUALITATE

Congres PNL: Liberalii îşi aleg preşedintele – Ludovic Orban versus Florin Cîţu

Publicat

Liberalii se reunesc în congres, sâmbătă, pentru a alege noul preşedinte al PNL, dintre actualul lider, Ludovic Orban, şi premierul Florin Cîţu.

La reuniunea liberalilor, care se va desfăşura la Romexpo începând cu ora 11,00, sunt aşteptaţi 5.000 de delegaţi din toată ţara.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat şi el prezenţa la Congresul PNL.

Pentru accesul participanţilor la lucrări au fost impuse o serie de măsuri în contextul pandemiei de COVID-19, intrarea în sala reuniunii făcându-se numai pe baza adeverinţei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, a rezultatului negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid ori a certificatelor care dovedesc trecerea prin boală. De asemenea, preşedinţii filialelor PNL au fost obligaţi, la rândul lor, să verifice dacă delegaţii au toate documentele necesare şi nicio organizaţie nu va avea invitaţi.

Premierul Florin Cîţu a respins toate acuzaţiile potrivit cărora acest congres ar fi organizat ilegal, cu atât de mulţi participanţi, având în vedere normele legale aprobate pentru scenariul roşu al pandemiei în care a intrat Capitala, după ce rata de infectare cu SARS-CoV-2 a depăşit 3 la mia de locuitori.

„La Congresul PNL se va purta mască. Este legal pentru că este un congres unde este un spaţiu de 3 metri pătraţi de persoană. Sunt 15.000 de metri pătraţi, deci, dacă vor fi 5.000 de persoane, se poate ţine în condiţii de legalitate. Până la urmă trebuie să mergem spre normalitate, avem vaccin, avem certificat, nu putem să ne oprim de fiecare dată”, a precizat Cîţu. El a spus că în acest sens a fost solicitat şi un punct de vedere de la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

În debutul Congresului PNL sunt programate discursuri ale invitaţilor: preşedintele Klaus Iohannis, precum şi reprezentanţi ai partidelor politice.

Actualul preşedinte al partidului, Ludovic Orban, va prezenta ulterior raportul de activitate al mandatului său.

Cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte PNL vor avea la dispoziţie câte 20 de minute pentru a-şi prezenta moţiunile, urmaţi fiind de discursurile a câte 5 susţinători timp de 5 minute fiecare.

Votul pentru candidaţii la preşedinţia partidului ar putea începe în jurul orei 14,00, conform informaţiilor transmise de organizatori.

Ludovic Orban candidează, la congres, cu moţiunea „Forţa Dreptei”, iar Florin Cîţu cu moţiunea „România Liberală”.

Pe 30 mai, premierul Florin Cîţu şi-a anunţat candidatura la preşedinţia PNL, afirmând la acea vreme că partidul are nevoie de un „suflu nou”.

Ludovic Orban, care anunţase anterior că va candida pentru un nou mandat, a salutat atunci decizia lui Cîţu, arătând că va fi o competiţie fair play, „un festival al democraţiei”.

Dar, în timpul campaniei electorale interne, cei doi şi-au adus mai multe critici şi acuzaţii reciproce.

În 4 septembrie, actualul lider al PNL susţinea că aceasta este „cea mai urâtă campanie” cu care s-a confruntat în 31 de ani de politică şi a acuzat de mai multe ori faptul că susţinători ai săi sunt ameninţaţi că sunt daţi afară din posturile publice.

„Eu vă spun sincer că am trăit, din momentul anunţării candidaturii, cea mai urâtă perioadă din viaţa mea în PNL şi este practic cea mai urâtă campanie cu care m-am confruntat eu în 31 de ani de politică. Nu poţi să faci campanie cu ‘pâinea şi cuţitul sunt la mine’, ‘dacă nu mă votaţi, nu primiţi nimic, nici funcţii, ba chiar vă dăm afară oameni'”, spunea Orban.

El a reclamat şi faptul că, deşi votul la congres este secret, într-o serie de organizaţii judeţene se încearcă să li se impună delegaţilor cu cine să voteze şi să fie verificaţi dacă respectă indicaţiile.

Pe 21 septembrie, susţinătorii lui Ludovic Orban la preşedinţia PNL, printre care Ionel Dancă, Violeta Alexandru, Antonel Tănase, Ioan Cupşa, Adrian Oros, au lansat un apel, semnat de 69 de deputaţi, senatori, primari, viceprimari liberali, pentru soluţionarea crizei politice şi guvernamentale, în care şi-au exprimat deplina convingere că actualul preşedinte al partidului este cel care poate reface majoritatea parlamentară şi singurul care poate garanta coeziunea partidului.

„Joaca de-a politica trebuie să se termine. Cine seamănă vânt culege furtună. Cine poartă răspunderi pentru grava criză în care a fost aruncată România trebuie să îşi asume răspunderile şi să acţioneze în consecinţă”, spunea atunci Ludovic Orban.

Contracandidatul său, Florin Cîţu, a declarat, în august, că Orban a ales „un mod foarte urât” să iasă din politică.

Ulterior, Cîţu şi susţinătorii lui l-au acuzat pe Ludovic Orban că a făcut tot ce este posibil, în calitatea sa de preşedinte al Camerei Deputaţilor, ca să fie dezbătută moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR împotriva Guvernului.

Mai mult, Florin Cîţu a spus că impresia lui este că, în ultima perioadă, preşedintele PNL, Ludovic Orban, pare a fi „cel mai mare susţinător” al moţiunii de cenzură.

În contextul sesizării făcute de el la CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Executiv pe tema moţiunii, Cîţu a anunţat că va cere demisia preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului dacă decizia Curţii va fi favorabilă. „Dacă Curtea Constituţională ne dă nouă dreptate, preşedinţii celor două Camere trebuie să plece”, a declarat Florin Cîţu.

Pe 8 septembrie, premierul a susţinut că el niciodată nu va negocia „interese personale”, ci „doar ale PNL şi ale românilor”. „În PNL este o mare dezamăgire la modul în care au fost negociate în iarnă portofoliile. Foarte mulţi dintre colegii mei au spus că domnul preşedinte şi-a negociat întâi poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi după aceea au rămas portofoliile (de miniştri – n.r.). (…) E nevoie ca atunci când negociem, să negociem şi interesele PNL, nu interesele personale”, afirma Florin Cîţu.

Şi Ludovic Orban şi Florin Cîţu au susţinut, de-a lungul campaniei interne, că vor câştiga la congres, iar după 25 septembrie vor conduce PNL.

Cu doar câteva zile înainte de reuniunea liberalilor, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat susţinerea pentru Florin Cîţu la guvernare, anunţând că va participa la Congresul PNL.

„Îl încurajez pe Florin să continue şi să nu se teamă şi pe liberali să rămână la guvernare. (…) Florin Cîţu nu are motive să demisioneze sau să fie demis”, a spus Iohannis, într-o discuţie cu jurnaliştii care l-au însoţit la New York la Adunarea Generală a ONU.

A doua zi după Congres, duminică, va avea loc Consiliul Naţional al PNL, cu 2.000 de delegaţi, pentru alegerea celorlalte funcţii de conducere din partid.

La începutul lunii septembrie, Statutul PNL a fost modificat, una dintre schimbări vizând creşterea numărului de vicepreşedinţi pe domenii la 17. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Incidenţă record în Germania. Măştile şi certificatul verde vor rămâne până în primăvara viitoare

Publicat

Germania a înregistrat sâmbătă cea mai mare incidenţă a infecţiilor cu coronavirus de la jumătatea lunii mai, atingând pragul de 100 de cazuri la 100.000 de persoane în ultimele şapte zile. Cifra este criteriul pentru impunerea unor măsuri de restricţiie mai dure.

Ministrul Sănătăţii Jens Spahn a precizat că Germania ar putea face faţă noului val fără un lockdown general datorită vaccinării.

În schimb, oficialul a precizat că restricţiile precum purtarea măştilor şi limitarea activităţilor în spaţii închise pentru persoanele nevaccinate vor rămâne până în primăvara viitoare.

Rata de incidenţă la şapte zile – care a fost folosită pentru a decide dacă să impun restricţii mai stricte pentru COVID-19 – a crescut la 100 sâmbătă, a anunţat Institutul Robert Koch.

Sâmbătă au fost raportate un total de 15.145 de noi infecţii, cu 4.196 mai multe faţă de săptămâna trecută. 86 de persoane au murit, ducând totalul de la începutul pandemiei la 95.077.

Spahn a spus, sâmbătă, că un nou lockdown poate fi evitat, dar oamenii trebuie să respecte în continuare regulile care impun purtarea maştii şi certificatul verde pentru a intra în majoritatea spaţiilor publice închise.

Aproximativ 66% dintre rezidenţii germani sunt complet vaccinaţi. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

De astăzi, croaţii pot călători în Statele Unite fără viză

Publicat

safe image.php

Din această sâmbătă, cetăţenii Croaţiei pot călători în Statele Unite fără a obţine viză, potrivit ambasadei americane la Zagreb, informează agenţia de presă MIA.

Decizia în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) îi include pe cetăţenii croaţi care călătoresc în SUA pentru turism sau afaceri până la 90 de zile, relatează ziarul croat Jutarnji List.

Desemnarea Croaţiei ca participant la Programul Visa Waiver (VWP) este un pas important către consolidarea în continuare a cooperării de lungă durată economice şi de securitate dintre Statele Unite şi Croaţia, a declarat Ambasada SUA.

Pentru a participa la VWP, o ţară trebuie să îndeplinească cerinţe legate de contraterorism, aplicarea legii, aplicarea legii asupra imigraţiei, securitatea documentelor şi gestionarea frontierelor în mod continuu, se arată într-un comunicat de presă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

CNCAV: în România vaccinarea a redus de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19

Publicat

CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Concluzia este că vaccinurile protejează în proporție covârșitoare împotriva infectărilor, a spitalizărilor și a deceselor.

Potrivit CNCAV, eficiența împotriva infecției, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2 este următoarea: Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1% (CI: 81.8-86.1), Spikevax/Moderna: 93.1% (CI: 84.1-97.0) și Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1%.

Administrarea vaccinului Janssen a debutat la data de 4 mai 2021 și nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai a.c.) anunță CNCAV. Eficiența acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.
Eficiența cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2 este după cum urmează: împotriva infecției- 84.4%, împotriva spitalizării- 91.8%,împotriva internării în ATI- 92.8% și împotriva decesului- 95.1%.

Întrucât riscul de evoluție severă a bolii variază în funcție de populația analizată, eficiența vaccinării împotriva infecției, a spitalizării, internării în ATI și a decesului în urma COVID-19 a fost calculată ajustat, în funcție de vârstă, sex și săptămâna testării.

În România, vaccinarea împotriva COVID-19 a redus de peste 5 ori riscul de infecție, de peste 10 ori riscul de spitalizare, de aproape 14 ori riscul de internare în ATI și de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

O altă concluzie observată a fost că protecția împotriva spitalizării, internării în ATI și a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minimum 14 zile de la efectuarea acesteia.

CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive și negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane, cu vârsta de peste 16 ani și cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19.

Studiul s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în România. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

CNSU: Pacienții transferați în străinătate se vor întoarce în țară pe cheltuiala statului

Publicat

Pacienții cu forme grave de COVID-19, transferați în străinătate, vor fi aduși în țară pe cheltuiala statului, indiferent dacă este vorba despre repatrierea celor decedați, de pacienți externați ori de pacienți care au nevoie de transport medical, a decis, sâmbătă, CNSU.

Potrivit deciziei CNSU, pentru persoanele care au fost transferate în străinătate pentru că nu au putut primi tratament în România, este necesară susținerea repatrierii pentru a se asigura întoarcerea în țară.

„Cheltuielile de repatriere pentru persoanele externate presupun asigurarea transportului către România, inclusiv în situația în care se impune ca repatrierea acestora să fie asistată medical. În cazul persoanelor decedate, repatrierea presupune o serie de cheltuieli pe care le efectuează, de regulă, operatorii economici de pompe funebre, la care se pot adăuga și alte cheltuieli conexe care trebuie efectuate în străinătate în scopul îndeplinirii formalităților de repatriere. În condițiile în care cheltuielile anterior menționate nu pot fi imputate persoanelor transferate sau aparținătorilor, se impune crearea cadrului normativ necesar pentru ca Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, să fie în măsură să efectueze aceste cheltuieli”, arată CNSU.

În plus, în cazul persoanelor decedate, se impune asigurarea unui sprijin familiei prin acordarea suportului financiar necesar constând în plata cheltuielilor de repatriere a persoanei decedate în străinătate, respectiv pentru asigurarea realizării de către personalul consular al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare al formalităților procesului de repatriere.

Astfel, prin decizie a CNSU, se abilitează Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare din străinătate, să realizeze formalitățile consulare necesare pentru repatrierea, în România, a persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din străinătate.

MAE va asigura, în limita fondurilor bugetare aprobate, plata cheltuielilor de repatriere pentru transportul persoanelor care au fost externate în urma deciziei medicale de specialitate de la spitalul din străinătate, inclusiv în cazul în care se impune repatrierea asistată medical; pentru asigurarea utilităților de primă necesitate pe perioada transportului, cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistență medicală în regim de urgență etc; pentru transportul în România al persoanelor decedate în străinătate; precum și pentru formalitățile specifice întreprinse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pentru procurarea de documente, care includ acte de stare civilă străine, traduceri, apostilare/supralegalizare, dacă autoritățile străine competente percep anumite taxe sau tarife.

Pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, Ministerului Afacerilor Externe, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. MEDIAFAX

Citește mai departe