Connect with us

ACTUALITATE

Constanţa, Craiova şi Galaţi intră în competiţia pentru titlul ‘Capitala Tineretului din România’, ediţia 2020-2021

Publicat



orase
sursa foto: capitalatineretului.ro

Municipiile Constanţa, Craiova şi Galaţi au intrat în competiţia pentru obţinerea titlului “Capitala Tineretului din România”, ediţia 2020-2021, urmând ca oraşul câştigător să primească premiul de 50.000 de euro.

Programul se află la cea de-a cincea ediţie, iar oraşul câştigător va purta titlul în perioada 02 mai 2020 – 1 mai 2021, timp în care va implementa şi derula un program complex de dezvoltare urbană prin tineri.

“Oraşele din România se confruntă cu pierderea tinerilor. Fie că aceştia consideră mai atrăgătoare oportunităţile din afara ţării sau nu sunt pe deplin mulţumiţi vizavi de evoluţia comunităţilor de care aparţin, această migraţie este o realitate. Cred că tinerii îşi pot croi un viitor chiar în oraşele natale şi pot contribui la dezvoltarea acestora, dar pentru asta este nevoie ca organizaţiile de tineret, sectorul public şi cel privat să conlucreze şi să contureze o viziune comună, cel puţin pe termen mediu. Salut iniţiativele candidaţilor şi le doresc mult succes pe parcursul competiţiei”, afirmă, într-un comunicat de presă, secretarul general al Guvernanţei pentru “Capitala Tineretului din România”, Andras Farkas – Grupul PONT.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii celor trei oraşe au depus dosarele de candidatură pentru Runda I în format electronic pe platforma de candidatură dedicată, prezentând o serie de specificaţii tehnice, dar şi o scrisoare de motivaţie alături de descrierea conceptului programului propus.

Analizarea candidaturilor va fi realizată de un juriu independent, format din reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ai mediului privat, ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare. Oraşele finaliste alese pe baza criteriilor de jurizare îşi vor depune o candidatură completă în cea de-a doua rundă. Lista scurtă a finaliştilor va fi publicată pe data de 31 iulie, iar până pe 30 septembrie oraşele finaliste vor dezvolta conceptul propus într-un dosar extins de candidatură.

“Cred că tinerii din ţară au nevoie de oportunităţi şi de motive care să-i impulsioneze să se implice, să îşi dorească să schimbe ceva. Am convingerea că noi, tinerii, putem realiza tot ceea ce ne propunem, dar cred că pentru asta trebuie să oferim un vot de încredere celor din jurul nostru. Este extrem de important să dezvoltăm parteneriate cu actorii care ne pot susţine, iar aici fac referire la autorităţile publice locale şi la mediul privat. Mă bucur să văd că tinerii din Constanţa, Craiova şi Galaţi au înţeles acest lucru şi îşi doresc să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor lor”, a declarat preşedintele Consiliului Tineretului din România, Mihai Dragoş.

Programul “Capitala Tineretului din România” funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului – titlu deţinut de Cluj-Napoca în 2015 – şi a fost iniţiat de către Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română (BCR). Prima ediţie a avut loc în anul 2016, iar primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara, urmat de Bacău, Baia Mare şi Iaşi, care a preluat oficial mandatul în data de 2 mai 2019. Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) este partener strategic al programului.

“Suntem încântaţi să vedem evoluţia programului şi impactul pe care acesta îl are în rândul tinerilor. ‘Capitala Tineretului din România’ este un program dedicat lor, un program care să ne ajute să vorbim mai mult despre ei şi despre problemele cu care se confruntă. Ne dorim să îi păstrăm în ţară, dar încurajările şi promisiunile nu sunt suficiente. Tinerii au nevoie de susţinere şi de acces la tot ceea ce înseamnă trai decent: job-uri bune, o locuinţă, tehnologie, mobilitate şi sentimentul de aparteneţa socială; au nevoie de un mediu în care să le facă plăcere să trăiască şi să se dezvolte, iar programul îi ajută să îşi creeze ei înşişi mediul în care îşi doresc să trăiască”, a precizat Nicoleta Deliu, şef Departament comunicare corporativă şi afaceri comunitare din cadrul BCR.

“Capitala Tineretului din România” a fost lansat în anul 2016, iar primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara, urmat de Bacău, Baia Mare şi Iaşi care deţine acest titlu începând cu data de 1 mai 2019. Co-iniţiatorii programului sunt Consiliul Tineretului din România (CTR), Federaţia Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT şi Banca Comercială Română (BCR), entităţi care împreună formează Comisia de Guvernanţă pentru Programul Capitala Tineretului din România. Un juriu independent format din reprezentanţi ai unor instituţii publice, mediul privat de afaceri şi organizaţii neguvernamentale este responsabil cu evaluarea dosarelor de candidatură şi selecţia oraşului câştigător.

Alături de dreptul de a purta titlul timp de 365 de zile, oraşul câştigător va primi şi un premiu în valoare de 50.000 de euro oferit de Banca Comercială Română, co-iniţiator al programului. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ministrul german al sănătăţii: Evitați călătoriile şi vacanţele toamna aceasta şi iarna

Publicat

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, le-a recomandat compatrioţilor săi ca toamna aceasta şi iarna care vine să evite vacanţele în străinătate, pentru a preveni astfel creşterea numărului infectărilor de COVID-19 din cauza cazurilor importate, relatează agenţia EFE.

„Nu recomandăm călătoriile care nu sunt necesare şi vacanţele care nu sunt imposibil de amânat, cel puţin cele în străinătate. Se poate desigur merge în vacanţe în interiorul ţării”, a spus ministrul Spahn la postul de televiziune ZDF.

El a admis că ”este greu pentru turoperatori, agenţii de turism şi cetăţenii care ar dori să plece în vacanţe”, dar a amintit că iarna şi vara care au trecut au demonstrat că revenirea în Germania a turiştilor germani care au petrecut vacanţe în străinătate a avut ca efect creşterea numărului infectărilor în această ţară.

Numărul noilor cazuri de COVID-19 se menţine în Germania la niveluri de peste 2.000 zilnic, cu 2.153 îmbolnăviri confirmate în ultimele 24 de ore.

Germania are în prezent incluse în ”zona roşie” de risc epidemiologic regiuni din majoritatea ţărilor vecine, respectiv Franţa, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia şi Republica Cehă, precum şi Spania în ansamblul său şi zone din România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cel mai dificil sezon turistic de vară în Bulgaria, pierderile ajung la aproape 80%

Publicat

bulgaria

Sectorul turismului din Bulgaria a raportat cel mai dificil sezon de vară înregistrat vreodată, pierderile ajungând la aproape 80%, pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), iar aproximativ 30% dintre cei angajaţi în turism şi-au pierdut locurile de muncă, transmite Novinite.

“Ceea ce putem spune despre acest sezon de vară este că a fost cel mai dificil şi, de asemenea, absolut neobişnuit pentru economia bulgară, europeană şi internaţională. În ceea ce priveşte situaţia din Bulgaria, cei implicaţi în sectorul turismului şi Guvernul au făcut multe eforturi”, a afirmat directorul Consiliului Naţional al Turismului, Polina Karastoyanova.

Oficialul a adăugat: “Conform datelor din 2018 şi 2019, peste nouă milioane de turişti străini au vizitat Bulgaria. Evident, piaţa bulgară nu este pregătită să înregistreze astfel de cifre. Două milioane ar fi cifra maximă dacă toţi cetăţenii bulgari ar avea oportunitatea de a-şi petrece vacanţa în ţară”.

Estimările arată scăderea numărului de turişti cu aproape 80% în acest sezon de vară.

“Aceste scăderi nu sunt doar în Bulgaria, ci şi în alte destinaţii competitive”, a dat asigurări şeful Consiliului Naţional al Turismului, explicând că se lucrează la un plan privind gestionarea sezonului de iarnă şi a celui din vara viitoare.

De asemenea, a anunţat Karastoyanova, aproape 25-30% dintre cei angajaţi în turism şi-au pierdut locurile de muncă.

Peste nouă milioane de turişti străini au vizitat Bulgaria anul trecut, iar oficialii de la Ministerul Turismului mizau pe o creştere de 10% în 2020.

Bulgaria, ţară cu o populaţie de aproape 7 milioane de locuitori, a fost afectată de coronavirus într-o măsură relativ mică până acum, dar numărul cazurilor detectate a crescut în ultimele săptămâni. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prioritate la urne pentru alegătorii cu febră și cu simptome respiratorii. Listă de reguli la urne

Publicat

Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane.

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot.

Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor.

În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Simona Halep va redeveni liderul clasamentului WTA dacă va cuceri titlul la Roland Garros

Publicat

halep dubai

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, actualul număr doi mondial, va reveni în fruntea clasamentului WTA dacă va reuşi să câştige titlul în turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, care va debuta duminică în capitala Franţei, relatează site-ul WTA.

Halep o va depăşi pe australianca Ashleigh Barty, liderul WTA din ianuarie 2019, dar care nu participă la Openul Franţei, pe care l-a câştigat anul trecut.

Simona Halep (28 ani) vine la Paris după o serie remarcabilă de 14 victorii consecutive, concretizate în trei titluri, la Dubai (februarie), Praga (august) şi Roma (săptămâna trecută). Românca a fost semifinalistă la Australian Open, la începutul anului, iar la Roland Garros a cucerit titlul în 2018, după ce a pierdut finalele din 2014 şi 2017. Anul trecut, Halep s-a oprit în sferturile de finală.

După titlul obţinut la Roma, în weekend-ul trecut, Halep a ajuns la 7.255 puncte, iar un parcurs încununat cu titlu la Roland Garros i-ar aduce încă 1.570 puncte (2.000 pentru titlu, din care se scad 430 pentru sfertul de finală de anul trecut), aducând-o pe 8.825, depăşind-o pe Barty, care, conform noului sistem revizuit de alcătuire a clasamentului, va rămâne la 8.717 puncte.

”Bineînţeles că ar fi frumos să fiu din nou numărul unu, dar e departe. Nu mă pot gândi la câştigarea titlului la Roland Garros, deoarece turneul nu a început încă. Sunt acolo şi voi da totul. Voi visa la asta, cu siguranţă”, a afirmat românca.

Halep a terminat fiecare din ultimele şapte sezoane ca număr unu sau doi WTA, cea mai lungă serie de la cea a germancei Stefanie Graf, care a durat 11 sezoane.

Ultima oară când Halep a fost numărul unu în lume s-a întâmplat la Australian Open în 2019, unde cea care a cucerit titlul, japoneza Naomi Osaka, a pus capăt unei serii a româncei de 48 de săptămâni consecutive pe primul loc. Halep a deţinut în total prima poziţie mondială timp de 64 de săptămâni, fiind a zecea într-o ierarhie all-time.

Halep va juca în primul tur la Roland Garros contra spaniolei Sara Sorribes Tormo.

Clasamentul WTA la numărul total de săptămâni ca lider mondial:
1. Stefanie Graf (Germania) 377
2. Martina Navratilova (SUA) 332
3. Serena Williams (SUA) 319
4. Chris Evert (SUA) 260
5. Martina Hingis (Elveţia) 209
6. Monica Seles (Iugoslavia/SUA) 178
7. Justine Henin (Belgia) 117
8. Lindsay Davenport (SUA) 98
9. Caroline Wozniacki (Danemarca) 71
10. Simona Halep (România) 64
11. Victoria Azarenka (Belarus) 51
12. Ashleigh Barty (Australia) 42
13. Amelie Mauresmo (Franţa) 39
14. Angelique Kerber (Germania) 34
15. Dinara Safina (Rusia) 26

AGERPRES

Citește mai departe