Connect with us

ACTUALITATE

Constantin Nicolescu, fost preşedinte CJ Argeş, condamnat definitiv la 7 ani şi 8 luni închisoare pentru luare de mită

Publicat



Sursa foto: Stirile TVR

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani şi 8 luni închisoare pentru luare de mită, însă instanţa a menţinut o decizie anterioară privind eliberarea condiţionată din penitenciar.

Potrivit deciziei, Nicolescu a primit 5 ani închisoare pentru luare de mită, această pedeapsă fiind contopită cu o condamnare din alt dosar, pedeapsa finală fiind de 7 ani şi 8 luni.

Pe de altă parte, instanţa l-a achitat pe Nicolescu pentru abuz în serviciu şi a încetat procesul penal împotriva lui pentru două infracţiuni de fals intelectual ca urmare a prescrierii faptelor.

“Deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată, de la 26 ianuarie 2011 la 2 februarie 2011 şi de la 5 februarie 2015 la 29 mai 2017, când inculpatul a fost liberat condiţionat. Menţine liberarea condiţionată a inculpatului Nicolescu Constantin dispusă prin decizia penală nr.166/29.05.2017, pronunţată de Tribunalul Argeş”, se mai spune în decizie.

Judecătorii au anulat dispoziţia instanţei de fond – Curtea de Apel Bucureşti – privind confiscarea sumei de 4.497.947 lei de la Constantin Nicolescu Constantin şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

De asemenea, au fost lăsate nesoluţionate acţiunile civile exercitate împotriva inculpaţilor de către statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, cu privire la sumele de 3.779.787 lei şi 4.973.065 lei.

Potrivit DNA, în martie 2009, CJ Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti.

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE, destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie – mai şi iulie – august 2005.

“Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007 de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie – august 2005 şi ca urmare a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor podul era închis circulaţiei”, arătau anchetatorii.

DNA preciza că înscrisul astfel falsificat a fost folosit şi prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud – Muntenia şi, ca urmare, a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăţi din Programul PHARE în valoare de aproximativ 985.000 euro, echivalentul a peste 4,4 milioane lei, fonduri obţinute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.

În cursul anului 2009, în urma licitaţiei organizate de CJ Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societăţii Zeus SA, în condiţiile în care, iniţial, câştigătoare a licitaţiei fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu.

Lucrările de construcţie au fost executate de SC Zeus şi Dracones Construct Grup SRL Piteşti, cea din urmă avându-l ca asociat pe ginerele preşedintelui CJ Argeş.

“Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcţia lucrării era SC Setro Metal Group SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea de o rudă apropiată a preşedintelui CJ Argeş. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, CJ Argeş a atribuit aceleiaşi firme, SC Zeus, un contract în valoare de aproape 5 milioane lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod, care în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010”, mai arătau anchetatorii.

În cursul anului 2009, Constantin Nicolescu a primit cu titlu de mită de la Grigore Dobre, acţionar majoritar şi administrator al SC Zeus, un spaţiu comercial situat în municipiul Piteşti, în suprafaţă de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei.

“Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitaţie publică, dar şi în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziţii de şantier, referate de necesitate, procese verbale etc)”, mai precizau anchetatorii.

Prin activităţile descrise, s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de aproape 985.000 euro în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentând fonduri europene obţinute pe nedrept prin prezentare de documente false, şi un prejudiciu de aproape 9,5 milioane lei în dauna autorităţii contractante – CJ Argeş, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea SC Zeus SA Piteşti. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Suma exorbitantă la care s-a vândut o sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani

Publicat

Sursă foto: Bonhams Scotland

O sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani a fost vândută pentru mai bine de 26.000 de lire sterline (37.000 de dolari) în cadrul unei licitaţii desfăşurate marţi, informează DPA.

Casa de licitaţii Bonhams a pus în vânzare Macallan Millennium Decanter, datând din 1949, care conţine whisky îmbătrânit în butoi începând din 1949 până în 1999, pentru o sumă de pornire cuprinsă între 18.000 şi 20.000 de lire sterline.

Produsul de lux s-a vândut în cele din urmă pentru 26.840 de lire sterline la licitaţia care a avut loc în Edinburgh.

Martin Green, specialistul în whisky al casei de licitaţii Bonhams, a spus că Macallan este mereu ”la mare căutare” în rândul colecţionarilor.

Carafa de 700 de mililitri a fost realizată de Caithness Glass din oraşul scoţian Crieff şi este păstrată într-o cutie elegantă din stejar. A fost îmbuteliată pe domeniu producătorului, în Scoţia, în 1999, pentru a marca intrarea într-un nou mileniu.

Un purtător de cuvânt din partea Bonhams a precizat pentru DPA că doar 900 de astfel de carafe au fost lansate pe piaţă şi că sunt foarte căutate, iar ca atare, atunci când apar la o licitaţie, ofertanţii trebuie să facă faţă ”unei competiţii acerbe”.

Whisky-ul produs de Macallan se comercializează începând de la 45 de lire sterline pentru o sticlă de 75 de centilitri şi poate ajunge la mii de lire sterline în funcţie de anul de fabricaţie, potrivit paginii de internet The Whisky Exchange, un magazin online de whisky. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cazul otrăvirii lui Navalnîi: Trezoreria americană impune sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ruşi

Publicat

Departamentul american al Trezoreriei a impus marţi sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ai guvernului rus, între care figurează şi Aleksandr Bortnikov, şeful puternicului Serviciu de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), ca răspuns la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi în luna august cu agent neurotoxic din familia Noviciok, relatează Reuters şi AFP.

Sancţiunile americane prevăd în special îngheţarea activelor lor în SUA şi interdicţii de viză pentru călătoriile în această ţară.

Printre persoanele înscrise pe lista neagră a Trezoreriei americane figurează de asemenea Andrei Iarin, şeful Direcţiei de politică internă din cadrul administraţiei prezidenţiale ruse şi viceminiştrii apărării Aleksei Krivoruciko şi Pavel Popov.

‘Utilizarea armelor chimice de către Kremlin pentru a reduce la tăcere un opozant politic şi a-i intimida pe alţii demonstrează dispreţul său flagrant pentru normele internaţionale’, a afirmat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cancelarul austriac a discutat cu preşedintele rus despre posibilitatea achiziţionării Sputnik V

Publicat

Şeful guvernului austriac, Sebastian Kurz, a declarat marţi că a discutat cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre utilizarea vaccinului Sputnik V în Austria, deşi a condiţionat-o de aprobarea sa de către Uniunea Europeană, relatează EFE.

‘Am vorbit la telefon cu Vladimir Putin, suntem în contact permanent cu ambasadorul Rusiei şi cu societăţile de producţie din Rusia’, a declarat Kurz în faţa presei, adăugând că aceste discuţii s-au referit atât la o ‘aprovizionare potenţială’ cu ser rusesc ‘în cazul unei autorizaţii din partea EMA’ (Agenţia Europeană a Medicamentului), cât şi la posibilitatea de a colabora la producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Dintre cele 27 de ţări membre ale UE, doar Ungaria a achiziţionat şi a început să utilizeze vaccinul rusesc, în timp ce Slovacia a primit primele 200.000 de doze, dar încă nu a început să le injecteze.

Kurz a insistat din nou asupra planurilor sale de colaborare cu Israel şi Danemarca, în afara Uniunii Europene, pentru cercetarea şi producerea de noi vaccinuri pentru a contracara eventualele mutaţii ale virusului COVID-19 în următorii ani.

‘Cu siguranţă vom avea nevoie de 30 milioane de vaccinuri, de aceea ne concentrăm pe cooperarea cu Danemarca şi Israel pentru cercetare şi producţie’, a spus el, indicând că mai multe ţări şi-au manifestat interesul de a se alătura acestei cooperări, dar fără să ofere mai multe detalii.

Cancelarul austriac justificase anterior această strategie în afara UE prin faptul că EMA ‘este prea lentă în aprobarea vaccinurilor şi există probleme în ceea ce priveşte furnizarea de seruri de către companiile farmaceutice’.

‘Trebuie să ne pregătim pentru mai multe mutaţii şi nu ar trebui să depindem în continuare doar de UE în materie de producere a vaccinurilor de a doua generaţie’, a insistat Kurz, care a spus că numeroşi oameni de ştiinţă prevăd că populaţia va trebui să se imunizeze de mai multe ori în următorii ani. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Nici ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei

Publicat

Ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei, consumul acestui produs emblematic al ţării cantoanelor coborând anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, arată datele publicate de Asociaţia producătorilor elveţieni de ciocolată (Chocosuisse), informează AFP.

Conform acestor date, pentru prima dată după 1982, consumul mediu de ciocolată în Elveţia a coborât în 2020 sub pragul de 10 kilograme pe cap de locuitor. Elveţienii, primii consumatori mondiali de ciocolată, au mâncat anul trecut 9,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, cu 6,9% mai puţin decât cele 10,4 kilograme consumate în 2019, a precizat Chocosuisse.

Pandemia Covid-19 a afectat şi producţia de ciocolată a Elveţiei, care a scăzut cu 10% comparativ cu 2019, până la 180.000 de tone. În consecinţă, exporturile de ciocolată (care sunt responsabile pentru 70% din cifra de afaceri a producătorilor elveţieni de ciocolată) au scăzut cu 11,5% până la 126.000 de tone.

Amploarea reculului consumului se explică, în parte, şi prin numărul mai mic de turişti care au vizitat Elveţia, ceea ce a afectat datele statistice anuale, a precizat preşedintele Chocosuisse, Urs Furrer.

Pentru a evalua consumul de ciocolată pe cap de locuitor, volumul vânzărilor de ciocolată în fiecare ţară este împărţit la numărul locuitorilor, iar acest calcul tinde să “umfle” cifrele cu privire la Elveţia, unde tabletele şi pralinele de ciocolată fac parte din suvenirurile pe care turiştii le aduc cu ei în valize la întoarcerea din ţara cantoanelor.

“Nu putem contabiliza exact consumul pe locuitor (fără a-i include pe turişti) pentru că la un punct de comercializare vânzătorul nu ştie dacă o persoană care a cumpărat ciocolată locuieşte în ţară sau dacă acea persoană este sau nu un turist”, a spus Urs Furrer.

La fel ca şi în alte ţări, consumul de ciocolată în Elveţia a scăzut odată cu criza sanitară, ca urmare a modificării obiceiurilor de consum, între telemuncă şi restricţiile sanitare.

“Consumul a scăzut de asemenea în locurile unde există foarte mult trafic, precum gări sau centru oraşelor”, a spus Urs Furrer. În plus, pe fondul distanţării sociale, s-au redus ocaziile pentru reuniuni de familie astfel că “vânzările de praline sub formă de cadouri au scăzut şi ele”, a adăugat Urs Furrer.

Separat, firma Lindt & Sprüngli, unul dintre cei mai renumiţi producători elveţieni de ciocolată, a publicat marţi rezultatele pe anul 2020 care arată o scădere de 10,9% a cifrei de afaceri până la 4,02 miliarde de franci (3,63 miliarde de euro). AGERPRES

Citește mai departe