Connect with us

ACTUALITATE

Consumatorii casnici de electricitate au continuat să migreze în piaţa liberă, cu toate că au fost reintroduse preţurile reglementate

Publicat



Numărul consumatorilor casnici deserviţi de furnizorul tradiţional, de ultimă instanţă, a scăzut cu 14,77% în primul trimestru al acestui an, faţă de perioada similară din anul 2018, ca urmare a migrării către piaţa concurenţială, se arată în raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) privind piaţa reglementată de energie electrică în primul trimestru al acestui an.

În total, 6,5 milioane de consumatori au fost alimentaţi în primul trimestru de către furnizorii de ultimă instanţă.

“Numărul total de locuri de consum aferente clienţilor finali deserviţi de FUI a scăzut cu 14,77% în trimestrul I 2019 faţă de perioada similară din anul 2018 şi cu 2,88% faţă de trimestrul IV 2018. Aceasta tendinţă este determinata, cu precădere, de clienţii casnici care au migrat în piaţa concurenţială, ca urmare a ofertelor specifice dedicate acestui segment promovate de furnizorii activi pe piaţa concurenţială”, explică autorii raportului.

Aceasta deşi, în decembrie 2018, Guvernul a aprobat OUG 114/2018, care a reintrodus, de la 1 martie 2019, tarifele reglementate la electricitate.

Cei mai mulţi au trecut în piaţa concurenţială în luna februarie, adică peste 80.000 de consumatori casnici, însă şi în martie, după reintroducerea preţurilor reglementate, circa 70.000 de utilizatori casnici au migrat în piaţa liberă.

Totodată, experţii ANRE au remarcat “creşterea cu 68,35% a numărului de locuri de consum a noncasnicilor preluaţi în regim de UI (ultimă instanţă – n.r.) în trimestrul I 2019 faţă de trimestrul I 2018, ca rezultat al restrângerii activităţii mai multor furnizori concurenţiali”.

Cu alte cuvinte, dacă furnizorul unui utilizator noncasnic nu mai poate livra energia, utilizatorul este preluat automat de furnizorul de ultimă instanţă din zona respectivă.

ANRE a remarcat faptul că achiziţia de energie electrica pentru clienţii finali s-a realizat cu preponderenta pe platformele bursei de profil OPCOM: pieţele centralizate (56,21%), Piaţa centralizata pentru serviciul universal (20,08%), PZU (19,31%) şi o mică parte, 9,8%, pe contracte reglementate.

În primul trimestru din 2019, producătorii care au livrat energie în piaţa reglementată au fost Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (centrala de la Brazi).

Specialiştii ANRE au menţionat, în raport, apariţia OUG 114/2018 şi efectele ei.

“Cadrul de reglementare aplicabil în trimestrul I 2019 a suferit modificări semnificative faţă de perioada precedentă, modificări impuse de implementarea prevederilor OUG nr. 114/2018. Transpunerea prevederilor acestui act normativ s-a concretizat prin adoptarea de Ordine, Decizii şi Avize ale presedintelui ANRE cu incidenta asupra pieţei de energie electrica pentru clienţii finali deserviţi de FUI, aplicabile în perioada analizată”, au arătat reprezentanţii reglementatorului.

Principalele modificări au constat în introducerea de tarife reglementate pentru energia electrică vândută consumatorilor casnici în perioada perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022; stabilirea de ANRE a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultima instanţa clienţilor finali; încheierea de către furnizorii de ultimă instanţă de contracte reglementate cu producătorii de energie electrica pentru achiziţia de energie electrica destinata acoperirii consumului consumatorilor casnici;
stabilirea de ANRE a cantităţilor şi preţurilor aferente energiei electrice vândute pe baza contractelor reglementate.

Liberalizarea pieţei de energie a început la 1 iulie 2013, când 10% din cantitatea de energie furnizată consumatorilor casnici a fost achiziţionată din piaţa liberă, iar întregul proces de liberalizare a fost finalizat la 31 decembrie 2017.

În ianuarie, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), declara, pentru AGERPRES, că nicio ţară din Uniunea Europeană nu a revenit la preţurile reglementate de energie, după liberalizarea pieţei, atât de brusc şi fără niciun fel de consultare cu specialiştii din piaţă, cum se întâmplă în România.

Potrivit acestuia, piaţa liberalizată de energie din România funcţiona destul de bine până acum, cu o concurenţă din ce în ce mai mare între furnizori. Aceştia, în efortul de a-şi atrage cât mai mulţi clienţi casnici, practicau reduceri de preţuri şi tot felul de oferte, precum energie la pachet cu alte servicii, gaze, telefonie mobilă şi mentenanţă.

Întrebat dacă au mai fost cazuri în Uniunea Europeană când s-a revenit la preţuri reglementate după liberalizarea totală a pieţei, Lungu a răspuns: “Au mai fost intervenţii, dar nu de această amploare, adică nu atât de brusc şi fără a fi consultaţi specialiştii din piaţă şi operatorii”. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comisia Europeană cere ridicarea TUTUROR restricţiilor la frontierele interne ale UE, până la sfârşitul lunii iunie

Publicat

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat un apel la ridicarea până la sfârşitul lui iunie a tuturor restricţiilor şi controalelor la frontierele interne ale UE introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, potrivit unui interviu difuzat joi de Euronews, scrie AFP.

“Ne aflăm foarte aproape de o situaţie în care va trebui să ridicăm toate restricţiile şi controalele la frontierele interne”, a declarat Ylva Johansson cu o zi înainte de o reuniune prin videoconferinţă a miniştrilor europeni de interne.

“Mâine le voi propune statelor membre să ridice toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil şi cred că o dată bună pentru asta ar trebui să fie sfârşitul lui iunie”, a spus comisarul european.

Ea s-a declarat “foarte mulţumită” să vadă statele membre “deschizând din nou UE şi spaţiul Schengen”. “Cetăţenii doresc într-adevăr să îşi recapete libertatea de mişcare”, a adăugat ea, exprimându-şi satisfacţia că situaţia epidemiologică se ameliorează rapid în numeroase state membre.

Apariţia pandemiei a determinat ţările europene să ia în martie diverse măsuri pentru a-şi închide frontierele.

Odată cu apropierea sezonului turistic estival, numeroase ţări, ca Belgia şi Franţa, au anunţat redeschiderea frontierelor cu celelalte state europene de la 15 iunie. Germania va ridica de la aceeaşi dată avertismentele de călătorie în Europa. Italia s-a redeschis turiştilor europeni de miercuri.

În pofida unor eforturi de coordonare, ridicarea restricţiilor nu se face fără nemulţumiri. În special decizia Spaniei de a redeschide abia la 1 iulie frontierele sale terestre cu Franţa şi Portugalia a iritat Lisabona.

Pe de altă parte, în următoarele zile este aşteptată o decizie cu privire la frontierele externe ale UE şi spaţiului Schengen, care în prezent sunt închise până la 15 iunie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

192 de cetăţeni români, repatriați din Germania şi Austria cu două curse aeriene speciale

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că, miercuri, 192 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria, parte a demersurilor de repatriere în contextul pandemiei COVID-19.

Dintre aceştia, 176 se aflau pe teritoriul Republicii Federale Germania şi 16 în Austria.

Grupul de cetăţeni români repatriaţi din Germania a inclus şi persoane aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale Americii, Canada şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi un caz medical, precizează MAE.

Repatrierea a fost asigurată cu două curse aeriene speciale operate de compania TAROM, pe rutele Bucureşti – Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Bucureşti – Viena – Bucureşti.

De asemenea, demersurile autorităţilor române au permis revenirea în ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul său privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară

Publicat

constructii

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, în condiţiile în care deficitul de forţă de muncă în acest domeniu ajunge la 500.000 de persoane, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

Organizaţia consideră că întoarcerea românilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă o şansă unică pentru a menţine şi valorifica în ţară această categorie de forţă de muncă. În acest sens, membrii ARCA propun tuturor patronatelor din domeniul construcţiilor şi autorităţilor responsabile din acest sector, spre dezbatere, un plan pentru angajarea românilor care lucrează, în mod normal, în afara graniţelor şi care au revenit în ţară de la începutul anului.

În prezent, deficitul de forţă de muncă în sectorul construcţiilor (construcţii/reabilitări autostrăzi, construcţii/reabilitări drumuri sau reţele edilitare în mediul rural şi în mediul urban, construcţii civile) din România ajunge la aproximativ 500.000 de persoane.

Mulţi dintre românii care au revenit în ţară sunt specializaţi în domeniul construcţiilor şi pot fi integraţi cu uşurinţă în activitatea şantierelor deschise la nivel naţional.

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) are mai multe propuneri pentru a facilita accesul românilor care s-au întors în ţară la oferta locurilor de muncă din domeniul construcţiilor, după cum urmează: crearea unei platforme on-line de către autorităţi, cu ajutorul căreia, românii care au revenit în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, să se poată înscrie în domeniul în care pot activa; realizarea unei burse on-line a locurilor de muncă în domeniul construcţiilor, printr-un efort comun al patronatelor din acest sector, alături de autorităţile responsabile; realizarea unui parteneriat solid stat – companii private din domeniul construcţiilor pentru instruirea forţei de muncă şi atestarea celor care au nevoie de o calificare generatoare de venituri mai mari, corespunzătoare nivelului de pregătire; crearea, cu sprijinul autorităţilor din domeniile Educaţiei şi Muncii şi Protecţiei Sociale, a unui mecanism simplu şi rapid prin care să fie echivalate atestatele sau diplomele de calificare obţinute de români în străinătate.

ARCA menţionează că soluţiile propuse ar determina o dezvoltare rapidă a sectorului construcţiilor, ar reduce atât şomajul în rândul celor care s-au întors în ţară, cât şi munca “la negru” din acest domeniu şi, cel mai important, le-ar permite acestor persoane să rămână acasă, alături de familiile lor, şi să aibă un nivel de trai decent. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate