Connect with us

ECONOMIE

ANAF va transmite notificări tuturor contribuabililor care NU au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu

Publicat



Contribuabilii care nu au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu vor primi notificări de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât să fie evitată declararea stării de inactivitate a acestora, a anunţat luni instituţia.

“Potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii/plătitorii care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege sunt declaraţi inactivi fiscal şi le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii fiscale”, se menţionează în comunicat.

Potrivit ANAF, unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, conform legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-şi îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege şi să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

Prin Ordinul preşedintelui ANAF 934/2020 s-a stabilit că, pentru declaraţiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgenţă, notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Reprezentanţii ANAF menţionează că, după expirarea termenului legal de depunere a declaraţiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţia pentru declararea inactivităţii fiscale potrivit art. 92 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

Potrivit ANAF, în aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declaraţiilor fiscale.

De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi fiscal, organele fiscale emit şi comunică şi notificările privind privind îndeplinirea condiţiilor privind declararea ca inactiv.

ANAF menţionează că, potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligaţie se menţine şi dacă a fost efectuată plata obligaţiei fiscale respective, precum şi în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligaţia declarativă prevăzută de lege.

“În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care îşi suspendă activitatea şi înregistrează menţiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerţului sau la entitatea care i-a autorizat pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor şi taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale”, se mai precizează în comunicat.

Totodată, contribuabilii care nu desfăşoară activitate şi nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligaţia fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

ANAF reaminteşte contribuabililor că obligaţiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanţă prin intermediul Spaţiului Privat Virtual (pentru depunerea declaraţiilor, plata cu cardul şi obţinerea de informaţii). De asemenea, plata poate fi efectuată şi prin internet banking sau ghiseul.ro. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

În martie, salariul mediu net a crescut cu 182 de lei față de februarie, la 3.547 lei

Publicat

bani
Arhivă Foto

În luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021, anunță Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8876 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1751 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%.

În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46,7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23,0% în activităţi de editare; între 10,0% şi 17,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,0% şi 8,0% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cercetare-dezvoltare, transporturi aeriene, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; între 3,0% şi 5,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de poştă şi de curier, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor textile, industria alimentară, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2021 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

APIA: 17 mai – ultima zi de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021 reprezintă ultima zi de primire, fără penalităţi, a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 710.720 cereri, pentru o suprafaţă de 6.885.745 ha.

“Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare şi îi îndemnăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judeţene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reuşească să depună cererea în termen şi să evite aplicarea de penalităţi”, spun reprezentanţii agenţiei.

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul Agenţiei: www.apia.org.ro. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut, în trimestul al patrulea, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB din UE

Publicat

România a avut, în trimestul IV al anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB, de 4,2 puncte procentuale, într-un clasament condus de Ungaria (+6,5 pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp) și Austria (+5,0 pp), conform Eurostat.

La sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020, încă afectat de răspunsurile politice la măsurile de izolare COVID-19, care s-a concretizat în creșterea nevoilor de finanțare, ponderea datoriei publice în PIB pentru zona euro a urcat la 98,0%, comparativ cu 97,2% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020.

În UE, raportul a crescut de la 89,7% la 90,7%. Comparativ cu al patrulea trimestru al anului 2019, raportul datoriei publice la PIB a crescut atât în ​​zona euro (de la 83,9% la 98,0%) și UE (de la 77,5% la 90,7%).

Creșterile sunt urmarea majorărilor datoriei publice în statele membre, precum și scăderii PIB.

Cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia
(114,1%), iar cel mai scăzut din Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%) și Bulgaria (25,0%).

Comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020, șaptesprezece state membre au înregistrat o creștere a datoriei față de PIB raport la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 și zece o scădere.

Au fost observate cele mai mari creșteri ale raportului în Ungaria (+6,5 puncte procentuale – pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp), Austria (+5,0 pp), România (+4,2 pp) și Portugalia (+3,1 pp).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-2,8 pp), Letonia și Luxemburg (ambele -1,2 pp) și Cipru (-1,0 pp).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2019, toate statele membre au înregistrat o creștere a raportului datoriei față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020.

Cele mai mari creșteri ale raportului s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp), Italia (+21,2 pp) și Franța (+18,1 pp).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Până la sfârşitul anului 2021, piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari

Publicat

online

Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2021, arată estimările incluse într-un raport publicat, recent, de PayU.

Datele cuprinse în cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că veniturile de pe segmentul fashion vor înregistra o creştere anuală de 10%, în perioada 2021 – 2025, la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2025.

La nivelul acestui an, raportul PayU relevă faptul că bugetul pentru cumpărăturile online în aceeaşi categorie se va majora cu 75% şi va trece, pentru prima dată, de un miliard de dolari.

Compania precizează că, în prezent, cumpărătorii români beneficiază de opţiuni special dezvoltate pentru o experienţă de plată cât mai plăcută, două dintre acestea fiind: plata printr-un singur click, “Pay by click” – prin care clientul nu trebuie să mai introducă datele de card şi poate efectua plata doar cu un singur click, respectiv “Instant Money Back” – prin intermediul căreia clientul primeşte banii în maximum 30 de minute de la momentul confirmării returului, un beneficiu unic în Europa.

Potrivit PayU, în România, tranzacţiile plătite cu opţiunea “Pay by click” au ajuns să reprezinte 38% din totalul plăţilor efectuate cu cardul, la sfârşitul anului 2020.

Raportul global al comerţului online “The Next Frontier: cele mai promiţătoare pieţe pentru liderii emergenţi ai comerţului electronic în 2021 şi nu numai” a fost realizat de PayU în 19 ţări, de pe cinci continente, pentru patru sectoare de comerţ electronic unde s-au înregistrat cele mai rapide creşteri: frumuseţe şi cosmetice, produse digitale, modă şi galanterie şi educaţie.

Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate