Lista ”zonelor de risc” din România a fost actualizată de autoritățile germane. Județele Neamț și Caraț-Severin au fost introduse în categoria de risc, iar județele Argeș și Dâmbovița au fost eliminate de pe listă.

„În continuarea precizărilor din data de 10 septembrie 2020, privind modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Republicii Federale Germania în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile germane au actualizat lista „zonelor de risc“ din România, cu intrare în vigoare din 16 septembrie 2020.

Ca urmare a acestei actualizări, județele Neamț și Caraș-Severin au fost introduse în categoria de risc, în timp ce județele Argeș și Dâmbovița au fost retrase de pe listă”, anunță Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit sursei citate, la acest moment, ținând cont de aceste ultime decizii ale autorităților germane, alături de municipiul București, 11 județe din România se află pe lista “zonelor de risc”: Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Vaslui, Vâlcea.

„Potrivit informărilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe anterior, județele retrase din listă până în prezent sunt următoarele: Argeș (la 16.09), Buzău (la 09.09), Dâmbovița (la 16.09), Galați (09.09), Gorj (la 02.09), Ialomița (la 20.08), Mehedinți (la 20.08), Neamț (la 02.09, dar reintrodus la 16.09), Timiș (la 20.08) și Vrancea (la 09.09).

Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind din „zonele de risc” sunt obligate să completeze un „formular de debarcare” Public Health Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română poate fi regăsită la următorul link: https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/N/Neuartiges_Coronavirus/Transport/Aussteigekarten-COVID_RO.pdf?__blob=publicationFile”, mai transmite MAE

Toate persoanele care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din „zonele de risc” oricând în ultimele 14 zile înainte de sosire sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu sau în alte spații de cazare adecvate pentru o perioadă de 14 zile de la sosire.

De la această obligativitate există două excepții. Prima excepție se aplică în cazul persoanelor care prezintă un test biologic molecular pentru COVID -19 cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, printr-un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză care trebuie păstrat cel puțin 14 zile după intrare.

Cea de-a doua excepție se aplică persoanelor care efectuează testul după sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu obligația de a respecta strict autoizolarea la domiciliu până la comunicarea rezultatului negativ al testării.

Testarea se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate și este gratuită în primele 10 zile de la sosirea în Germania dintr-o zonă de risc.

Dacă persoanele în cauză încep să prezinte simptome specifice COVID-19 (dificultăți de respirație, tuse, febră sau pierderea gustului/mirosului) în decurs de 14 zile de la momentul intrării în Germania, excepțiile enunțate mai sus nu se mai aplică. În acest caz, devine obligatorie autoizolarea și contactarea imediată a Autorității locale de Sănătate.

Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiționată de aceste obligații. Tranzitul presupune părăsirea cât mai directă a teritoriului german, evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane și respectarea măsurilor specifice de protecție: distanțare socială, igienă, mască etc..

Sunt permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu și cele de tip turistic ori de afaceri, vizite, cazări, încheierea unor contracte ș.a..

MAE atenționează că în cazul neîndeplinirii obligațiilor aferente testării, respectării măsurii autoizolării sau a condițiilor de tranzit, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR.

Sursa: Alba24.ro

Un motociclist a fost grav rănit într-un cumplit accident produs, joi după-amiaza, pe DN 67 C, în zona Barajului Oașa din județul Alba.

UPDATE 2: Potrivit ISU Alba, din informațiile apelantului motociclistul respiră, are puls și nu prezintă hemoragii externe vizibile.

UPDATE: Potrivit ISU Alba, a fost solicitat în sprijin un echipaj SMURD de la ISU Hunedoara și elicopterul SMURD de la Jibou.

Din primele informații furnizate de IPJ Alba, la fața locului intervin de urgență polițiștii din Sebes, care au fost anunțați de producerea accidentului prin apel la numărul de urgență 112.

Din primele date, un motociclist ar fi căzut intr-o râpă, pe DN 67 C, în zona Cabanei Frumoasa Tărtărău (aproximativ 9 kilometri în amonte de barajul Oașa).

Potrivit apelantului, victima a fost accidentată grav.

Știre în actualizare

Un autovehicul încărcat cu piese de tractor a fost distrus de flăcări, în urma unui incendiu.

Incidentul s-a produs în timp ce autovehiculul era în mers….staționat, în comuna Morărești din județul Argeș.

Potrivit ISU Argeș, la fața locului au intervenit de urgență pompierii cu o autospecială de stingere cu apa și spumă.

La momentul sosirii echipajelor, incendiul se manifesta generalizat, flăcările cuprinzând întregul autovehicul.

Incendiul a fost lichidat, însă mașina a ars în totalitate.

Deocamdată nu a fost stabilit de la ce a pornit incendiul.

Un grup de ţări bogate reprezentând 13% din populaţia lumii a pre-achiziţionat jumătate din viitoarele doze de vaccinuri împotriva COVID-19, potrivit unui raport publicat miercuri de ONG-ul Oxfam, relatează AFP.

Logica acestor ţări este de a se aproviziona ca măsură de precauţie de la mai mulţi producători concurenţi, în speranţa că cel puţin unul dintre vaccinurile lor se va dovedi eficient. Raportul Oxfam subliniază însă dificultatea pe care o va avea o parte din populaţia lumii de a găsi vaccinuri în perioada iniţială, în timp ce mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX), susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), este boicotat de Washington şi nu are finanţare.

Începând din luna mai, Statele Unite, urmate de Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia şi alte ţări au semnat numeroase contracte care garantează în avans producţia şi livrarea de doze de vaccin dacă studiile clinice în curs se dovedesc concludente. În SUA se vor livra doze încă din octombrie, astfel încât să poată fi gata pentru a fi distribuite în termen de 24 de ore de la o eventuală autorizaţie sanitară.

Grupul farmaceutic britanic AstraZeneca, partener al Universităţii Oxford, a semnat majoritatea acestor contracte, însă Sanofi, Pfizer, Johnson & Johnson, Moderna, laboratorul chinez Sinovac şi institutul rus Gamaleia au de asemenea pre-vândute sute de milioane de doze la nivel mondial, uneori sub formă de parteneriate cu producători locali.

Potrivit Oxfam, au fost deja semnate contracte cu cinci dintre aceşti producători în faza a treia a studiilor clinice pentru 5,3 miliarde de doze, din care 51% pentru ţările dezvoltate, inclusiv cele menţionate, precum şi Australia, Hong Kong, Elveţia şi Israel (cifrele nu includ contractele pentru vaccinuri care nu sunt încă în faza a treia de testare).

Restul a fost promis ţărilor în curs de dezvoltare, între care India, Bangladesh, China, Brazilia, Indonezia şi Mexic, potrivit Oxfam.

Statele Unite, cu o populaţie de 330 de milioane de locuitori, au rezervat în total 800 de milioane de doze de la şase producători, iar Uniunea Europeană (450 de milioane de locuitori) a achiziţionat cel puţin 1,5 miliarde de doze, conform unui bilanţ AFP.

“Accesul vital la vaccinuri nu ar trebui să depindă de locul în care locuiţi sau de câţi bani aveţi”, a declarat Robert Silverman din cadrul Oxfam.

Experţii în sănătate publică au propus mai multe moduri de distribuţie globală: OMS ar vrea să ofere fiecărei ţări suficient pentru a vaccina 20% din populaţia sa; un grup de eticieni au sugerat prioritizarea ţărilor în care virusul ucide cel mai mult.

Însă Statele Unite au anunţat că intenţionează să ofere vaccinul tuturor locuitorilor săi, nu doar celor vulnerabili şi persoanelor în vârstă.

Acest tip de “naţionalism în domeniul vaccinurilor” a fost denunţat de mai mulţi oficiali din domeniul sănătăţii, precum şi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit miercuri dimineaţă în Parlamentul European.AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)