Medicul primar pediatru Mihai Craiu a declarat vineri pentru AGERPRES că la copiii caucazieni anterior sănătoşi infecţiei cu noul coronavirus, cu vârste cuprinse între zero şi 9 ani, proporţia de pacienţi spitalizaţi este "extrem de mică", aceştia reprezentând mai puţin de un procent din toţi bolnavii confirmaţi cu COVID-19 la nivel mondial.

"În principiu, pentru copiii anterior sănătoşi (n.r. infecţiei cu noul coronavirus), părinţii celor mai mulţi copii din România nu ar trebui să aibă niciun fel de motiv de îngrijorare.

Pentru că toţi ceilalţi copiii de etnie caucaziană din ţări europene, Franţa, Germania, Marea Britanie, SUA, vorbesc de copii cum sunt imensa majoritate a copiilor români care nu au background etnic diferit, cum ar fi în Statele Unite, unde sunt afroamericani mai mulţi sau în zone unde există copii de origine asiatică.

La copiii caucazieni anterior sănătoşi de vârstă mică, însemnând între zero şi 9 ani inclusiv, proporţia de pacienţi spitalizaţi este extrem de mică. Ei reprezintă sub un procent din toţi bolnavii confirmaţi cu infecţia COVID-19 în lume.

Sunt puţini faţă de toate celelalte grupe de vârstă. În afară de faptul că sunt puţini, severitatea nu este foarte mare", a spus Craiu.

Potrivit medicului, la cei mai mulţi copii infectaţi cu noul coronavirus, boala seamănă cu o "infecţie obişnuită" de căi aeriene superioare.

"De altfel, părinţii copiilor care au avut deja COVID, inclusiv români, spun că a semănat cu alte răceli de la grădiniţă din anii precedenţi, adică pot avea febră, tuse, nas înfundat, dureri în gât, ceva expectoraţie, poftă de mâncare mică.

Nişte simptome obişnuite, nu există niciunul special, aşa cum sunt la adulţi - lipsa mirosului şi pervertirea gustului, acestea nu prea apar la copilul mic... (...) Nu sunt nişte semne speciale la copii. Dacă tot vorbim despre cazul sever de la Spitalul "Victor Gomoiu", trebuie spus că el (n.r. copilul) este foarte bine îngrijit de experţi. (...)

Această complicaţie, chiar şi gravă în principiu, poate fi controlată terapeutic foarte bine şi în România. Nu există niciun fel de risc major câtă vreme copilul este în spital şi este asistat cu echipamente de terapie intensivă", a mai spus medicul pediatru.

Conform acestuia, la copii, spre deosebire de adulţi, în cazul în care fac complicaţii, acestea nu apar la plămâni, ci la inimă.

"Spre deosebire de adulţi, copiii, dacă fac complicaţii, nu le fac la plămâni, nu vor fi niciodată în situaţia de a nu avea acces la un ventilator cum s-a întâmplat la adulţi. Ei, în general, fac complicaţii la inimă.

Aceasta este principala complicaţie. De aceea a şi fost comparat sindromul inflamator multisistemic (PIMS)... Acesta poate afecta inima şi are o boală cu care seamănă sindromul Kawasaki, care a fost descris acum 53 de ani de un medic japonez, care a murit anul acesta la 95 de ani - nu de COVID, ci de vârstă, de bătrâneţe. (...)

Seamănă mult acest sindrom inflamator multisistemic cu Kawasaki. De aceea i s-a şi zis la început boală Kawasaki like când au descris-o prima oară medicii din Italia şi din Spania, în primăvară în martie şi aprilie" a explicat Mihai Craiu.

În opinia sa, părinţii nu trebuie să intre în panică cât timp copilul poate să se joace, să mănânce, să facă efort, să meargă.

"Câtă vreme copilul poate să se joace, să mănânce, să facă un efort, poate să meargă, adică nu pare bolnav de inimă, părinţii nu trebuie să intre în panică, pentru că a făcut această complicaţie şi copilul lor. (...)

La cifra aceasta enormă de pacienţi confirmaţi sunt numai nişte sute de cazuri. În Statele Unite, până în 9 septembrie, erau vreo 790 de copii care au făcut boala şi care au fost internaţi în diverse secţii de terapie intensivă în toată America. (...)

Ar fi de aşteptat să mai apară şi în România câteva, dar nu foarte multe. (...) Din toţi aceşti copii, au mers foarte grav şi au avut complicaţii ameninţătoare de viaţă şi au murit 11 copii, toţi fiind extrem de bolnavi, care aveau cancere, transplante de organ.

Părinţii unui copil sănătos trebuie să ştie că şi dacă se întâmplă această complicaţie, copilul poate fi tratat într-o secţie de terapie intensivă românească şi că, spre deosebire de adulţi, la copii există locuri.

Mesajul trebuie să fie unul de linişte, pentru că altfel vor înflori tot felul de terapii alternative şi de escroci care oferă soluţii miraculoase unor oameni disperaţi", a mai spus medicul pediatru. AGERPRES