Potrivit datelor oficiale furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, până miercuri,  23 septembrie 2020, pe teritoriul României, au fost confirmate 116.415 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

93.558 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.767 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 681 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 4.550 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 22.09.2020 (10:00) – 23.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 47 de decese (35 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

45 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.061. Dintre acestea, 498 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.278.125 de teste. Dintre acestea 24.544 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.165 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.379 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 201 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 23 septembrie.

Patru persoane au fost rănite în urma unui accient rutier produs miercuri, în municipiul Urziceni, județul Ialomița, după coliziunea dintre două autoturisme.

Potrivit I.S.U. Ialomița, accidentul s-a produs  în jurul orei 12.00, în municipiul Urziceni. În eveniment au fost fost implicate două autoturisme. Din impact au rezultat patru victime conștiente și neîncarcerate.

La fața locului, s-au deplasat de urgență salvatorii din cadrul Detașamentului de Pompieri Urziceni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, o ambulanță SMURD și un echipaj al SAJ Ialomița – substația Urziceni.

Victimelor le-au fost acordate îngrijiri la fața locului de echipajele SMURD și SAJ.

Echipajul SMURD, a preluat una din victime, bărbat cu vârsta de aproximativ 52 de ani, care acuza dureri la membrul inferior drept, pe care au transportat-o la Spitalul Municipal din Urziceni.

Celelalte victime, după examinare au refuzat transportul la spital.

Militarii au mai acționat pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiului la locul accidentului și sablare carosabil.

Elevii din unităţile de învăţământ din România, unde vor fi amenajate secţii de votare pentru desfăşurarea alegerilor locale, vor face cursurile online în zilele de vineri, luni şi marţi.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat Hotărârea cu numărul 46 din 22.09.2020 privind suspendarea activităților didactice în unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt organizate secții de votare pentru alegerile locale 2020.

Conform acestei Hotărâri, activitatea didactică ce presupune prezența fizică a elevilor și a cadrelor didactice în cadrul unităților de învățământ preuniversitar în care sunt organizate secții de votare pentru desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, stabilite conform Registrului secțiilor de votare administrat de Autoritatea Electorală Permanentă, se suspendă începând cu data de 25.09.2020 până la data de 29.09.2020 inclusiv.

Activitățile didactice în unitățile respective vor fi desfășurate în sistem on-line, conform metodologiilor specifice aprobate la nivelul Ministerul Educației și Cercetării, urmând a fi reluate cu prezența fizică a elevilor în școli începând cu data de 30.09.2020, cu respectarea tuturor condițiilor de siguranță și igienă sanitare, precum și a scenariilor de funcționare prevăzute în Anexa la Hotărârea CJSU Arad nr. 49 din 22.09.2020.

Codul Muncii, modificat radical. Proiectul de modificare a fost adoptat tacit de Senat, astfel, fiind posibilă aplicarea unor noi variante de muncă pentru angajați în contextul pandemiei de COVID-19.

Iniţiat de USR, proiectul introduce noi termeni, precum „Banca orelor de muncă”, concediu fără plată cu acordul părților sau munca în regim de gardă.

Banca orelor de muncă

Angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului in cauză.

Angajatorul și salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numarul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat intr-o lună; aceasta va reprezenta banca orelor de muncă.

Durata zilnică a timpului de muncă este agreată de către angajator și salariat la începutul fiecărei luni sau la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât la finalul lunii numărul cumulat de ore să fie egal cu numărul agreat in banca orelor de muncă. Angajatorul va ține evidența programului de lucru astfel agreat conform art.119 alin.(2)

Angajatorul și salariatul pot conveni ca orele astfel prestate, să fie prestate la sediul angajatorului, de la domiciliul salariatului sau în alt loc decât locul de munca organizat de angajator, folosind tehnologia informației comunicațiilor.

Săptămână de lucru comprimată

Angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul săptămânii comprimate, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză.

Angajatorul și salariatul stabilesc prin contractul de muncă repartizarea programului de lucru, astfel încât din comprimarea zilelor de muncă, salariatului să îi rezulte o zi în plus de repaus săptămânal, raportată la timpul de muncă agreat.

Angajatorul și salariatul au libertatea totală de a stabili numărul de ore ce vor fi lucrate efectiv de salariat pe zi. Media orelor de lucru nu poate depăși 40 de ore pe săptămână, cu respectarea dispozițiilor art. 113 alin.(2) §i 114.

Munca în regim de gardă (”on call”)

Angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim de gardă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.

Salariatul va putea lucra în regim de gardă cu normă întreagî sau cu timp parțial, în funcție de durata timpului de muncă agreată în contractual individual de muncă.

Pe toată perioada muncii în regim de gardă salariatul va fi la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să cheme salariatul la locul de muncă sau la sediul unul terț pentru a presta muncă pe baza de intervenție, sau sa-i solicite prestarea muncii prin mijloace de comunicare la distanță, în orice moment din timpul de lucru prestat in regim de garda

Munca în regim de permanență

Angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim de permanență, cu acordul său la solicitarea salariatului în cauză.

Angajatorul și salariatul stabilesc prin contractul de muncă repartizarea programului de lucru, în ture lungi de două sau trei săptmâni, în care salariații nu vor putea părăsi perimetrul locului de muncă al angajatorului, fiindu-le asigurată hrana și cazarea.

Timpul de repaus zilnic și repaus săptămânal va fi desfășurat de salariații care prestează muncă în regim de permanență în perimetrul locului de muncă, în spațiile de cazare și recreere.

Având în vedere restricțiile aplicate salariaților cu privire la desfășurarea timpului de repaus zilnic și repaus săptămânal în perimetrul locului de muncă, salariații vor beneficia de un spor la salariu, spor de izolare, stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.

Partajarea locului de muncă

Angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim partajat al locului de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariaților în cauză.

În cazul partajării locului de muncă, salariații îndeplinesc, de regulă, atribuții diferite ale aceluiași post, pe cale de excepție existand și posibilitatea ca ambii salariați să îndeplinească aceleași atribuții.

Angajatorul împreună cu salariații stabilesc la începutul fiecarei luni, repartizarea programului de lucru pentru fiecare salariat care este angajat pe un loc de muncă partajat, astfel încat salariații să lucreze o durată diferită a timpului de lucru pe ore per zi sau pe zile per săptămână.

Anul de lucru comprimat

Angajatorul poate stabili un program anual de muncă flexibil, de tipul anului de lucru comprimat, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauza.

Angajatorul și salariatul stabilesc prin contractul individual de muncă repartizarea programului de lucru, astfel încât din comprimarea lunilor de muncă, salariatului să îi rezulte o lună sau maxim două în plus de timp de repaus.

Prin derogare de la prevederile art. 148, salariatul va efectua tot concediul de odihnă anual comprimat într-o singură lună, beneficiind de una sau maxim două luni în plus de timp de repaus neplătit, raportate la un an calendaristic, conform contractului de muncă.

În cadrul anului de lucru comprimat, perioadă de o lună sau maxim două luni de repaus neplătit reprezintă vechime în munca cu stagiu de cotizare zero.

Partajarea programului de muncă

În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale, similare sau pe perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă şi pe perioada stării de asediu, pe perioade care depăşesc 15 zile lucrătoare, angajatorul poate decide reducerea timpului de lucru pe zi sau pe săptămână cu reducerea corespunzătoare a salariului.

Reducerea programului de lucru nu poate depăşi 50% din norma salariatului, conform contractului individual de muncă.

Repartizarea programului de lucru se poate face în funcţie de necesităţile angajatorului, putându-se trece de la program normal de lucru la program în ture, inclusiv aplicând pentru o parte dintre salariaţi măsura suspendării contractului de muncă.

Aceste măsuri pot fi dispuse până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 60 de zile calendaristice.

Concediu fără plată cu acordul părților

Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru unul dintre urmatoarele cazuri;

a) studii;

b) pentru interese personale;

c) pe perioada vacanțelor școlare;

d) pe perioada suspendării cursurilor instituțiilor de invățământ prin
decizii ale autorităților competente;

e) pe perioada îngrijirii soțului sau unei rude până la gradul III inclusiv,
demonstrate prin certificate de concediu medical al persoanei in cauză.

Perioada de concediu fără plată pe care o poate lua un salariat în decursul unui an este de maxim 3 luni într-un an calendaristic.