La doi ani de la debutul oficial al pandemiei de COVID-19, lumea se apropie în sfârşit de revenirea la normal? Imposibil de răspuns având în vedere numeroasele incertitudini, în primul rând legate de apariţia unor noi variante, relatează miercuri AFP.

Sfârşitul pandemiei?

„COVID-19 va continua, dar sfârşitul pandemiei este aproape”, a scris în ianuarie în jurnalul ştiinţific The Lancet cercetătorul american Christopher Murray, specialist în sănătate mondială.

Aceste cuvinte sintetizează starea de spirit a autorităţilor sanitare din multe ţări la începutul anului 2022, la doi ani după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a calificat oficial COVID-19 drept pandemie.

În Europa, ţări precum Danemarca şi Regatul Unit au ridicat majoritatea restricţiilor – purtarea obligatorie a măştilor, izolarea impusă pacienţilor, permisele sanitare…

Ideea este să putem acum să „trăim cu” coronavirusul, pentru că este mult mai puţin letal decât la început datorită eficacităţii vaccinurilor şi apariţiei recente a variantei Omicron, mai puţin periculoasă comparativ cu precedentele.

Acesta ar putea fi sfârşitul pandemiei sau, cel puţin, al „fazei sale acute”, conform OMS, care consideră acest rezultat posibil pentru jumătatea anului.

Un termen apare acum adesea în discursul public: trecerea la faza „endemică”, adică o situaţie în care virusul continuă să circule, dar în care numărul cazurilor rămâne mai mult sau mai puţin stabil.

Însă, noţiunea rămâne vagă, iar unii oameni de ştiinţă se tem că ar putea fi folosită pentru a justifica relaxarea excesivă.

„O boală poate fi endemică şi poate rămâne atât mortală, cât şi foarte răspândită”, a avertizat la sfârşitul lunii ianuarie în jurnalul ştiinţific Nature virusologul Aris Katzourakis, oferind drept exemplu malaria şi tuberculoza.

Ce scenarii există?

Dezbaterea cu privire la caracterul „pandemic” sau „endemic” al COVID-19 în anul 2022 este prea binară pentru gama de scenarii posibile – epidemiologii amintesc cel puţin trei sau patru.

Astfel, Consiliul ştiinţific britanic a detaliat în februarie patru scenarii pentru anii următori. Cei mai optimişti îşi imaginează doar mici epidemii locale de COVID-19, care ar prezenta tendinţa de a avea prioritate în faţa gripei sezoniere. În schimb, cel mai rău scenariu evocă valuri deosebit de mortale, necesitând revenirea unor restricţii.

Această gamă de scenarii depinde în principal de două incertitudini: apariţia unor noi variante, mai mult sau mai puţin periculoase, şi capacitatea vaccinurilor de a oferi protecţie de lungă durată împotriva bolii.

Incertitudinea asociată variantelor explică de ce numeroşi epidemiologi se tem de „a trăi cu” coronavirusul şi recomandă evitarea cât mai mult posibil a circulaţiei virusului, chiar dacă aşa-numita strategie „zero COVID-19” pare acum în mare măsură nerealistă, având în vedere contagiozitatea ridicată a Omicron.

Ei subliniază că o circulaţie sporită oferă virusului o şansă mai mare de a suferi mutaţii şi apariţia de noi variante, fără a se putea prezice cât de mortale vor fi acestea.

„Auzim adesea ideea, idilică, dar falsă, că virusurile devin din ce în ce mai puţin periculoase în timp”, a notat Katzourakis. „Nu este aşa: nimic nu determină un virus să evolueze (astfel)”, a adăugat virusologul.

Cum se poziţionează vaccinurile?

Acesta este cealaltă mare incertitudine. Vaccinurile anti-COVID-19 au contribuit în mare măsură la reducerea periculozităţii valurilor epidemice, dar îşi vor păstra ele această eficacitate?

Apariţia Omicron pare a fi un avertisment, dar şi un test. Varianta eludează parţial vaccinurile existente, în general ineficiente în prevenirea infectării. Desigur, şi acest lucru este esenţial, ele continuă să prevină în mare măsură formele grave de boală, însă această pierdere a eficacităţii seamănă îndoieli cu privire la strategia de vaccinare din viitor.

La acestea se adaugă rapelurile regulate la vaccinurile iniţiale. „A treia doză”, care şi-a demonstrat importanţa pentru creşterea eficacităţii vaccinurilor, a devenit larg răspândită în numeroase ţări. Însă, „a patra doză”, mai îndoielnică, este recomandată până acum doar în câteva locuri, precum Suedia, iar mulţi experţi îşi exprimă îndoielile cu privire la repetarea rapelurilor, considerând-o o strategie limitată.

Promisiunea ARN mesager

Ar trebui să căutăm mai degrabă să adaptăm vaccinurile la fiecare nouă variantă dominantă? Aceasta a fost promisiunea ARN mesager, o tehnologie inovatoare aflată în spatele primelor vaccinuri anti-COVID-19, cele de la Pfizer/BioNTech şi Moderna. Aceasta trebuia să permită, prin flexibilitatea sa, adaptarea foarte rapidă a vaccinurilor. Însă, de fapt, nimic nu a ieşit încă din laboratoare, în pofida valurilor Omicron, notează AFP. Primele rezultate, extrem de preliminare deoarece au fost observate pe animale şi nu au fost evaluate independent, nu sugerează că aceste vaccinuri actualizate sunt mai eficiente decât predecesoarele lor.

Rămâne o cale promiţătoare: dezvoltarea unor vaccinuri mai extinse şi mai rezistente la apariţia de noi variante, sau chiar capabile să protejeze împotriva altor coronavirusuri decât cel aflat la originea COVID-19.

„Trebuie să acordăm prioritate acum dezvoltării de vaccinuri cu o protecţie foarte largă”, au apreciat în New England Journal of Medicine mai mulţi cercetători, printre care se numără Anthony Fauci, consilier principal al Casei Albe în lupta împotriva pandemiei.

Cu toate acestea, astfel de vaccinuri se confruntă cu provocări ştiinţifice semnificative, iar primele proiecte abia au început studiile clinice.

Epidemiologii insistă asupra urgenţei împărţirii dozelor existente cu ţările

Între timp, epidemiologii insistă asupra urgenţei împărţirii dozelor existente cu ţările în care campania de vaccinare nu este încă foarte avansată, pentru a se evita izbucnirea unor noi focare epidemice în lume.

Ultima incertitudine, paralelă cu vaccinurile: rolul tratamentelor, precum medicamentul Pfizer Paxlovid. Va „reduce considerabil spitalizările şi decesele”, a promis preşedintele american Joe Biden în ianuarie, însă efectele concrete ale acestui tratament asupra pandemiei sunt în continuare în curs de evaluare. Agerpres