Procurorii DIICOT au efectuat, joi, 30 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vaslui şi Braşov, într-un dosar de criminalitate organizată, în care erau implicate mai multe persoane, printre care şi ofiţeri de poliţie.

“Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au efectuat 30 de percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vaslui şi Braşov, într-o cauză în care se efectuează cercetări pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, tentativă la omor calificat, instigare la tentativă la omor calificat, camătă, evaziune fiscală, spălare a banilor, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, distrugere, proxenetism, sustragerea ori distrugerea de probe ori înscrisuri şi şantaj”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2012, membrii unei grupări infracţionale au obţinut sume de bani din activităţi de proxenetism, ce s-au desfăşurat pe teritoriul Elveţiei, Italiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Spaniei.

Proxenetism în Elveția, Italia, Germania, Marea Britanie și Spania

Potrivit anchetatorilor, activităţile de proxenetism au fost realizate de către doi membri ai grupării, sub coordonarea liderului acesteia, iar sumele de bani obţinute au fost transportate în România de către aceştia sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar pe numele unor persoane apropiate ale liderului.

Produsul infracţional a fost “spălat” prin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în România şi autoturisme de lux sau reintrodus în circuitul financiar prin acţiuni de creditare a unor societăţi comerciale administrate în fapt de către liderul grupării.

În perioada în care coordona activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveţiei, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetăţeni de origine albaneză.

Pe data de 9 martie 2012, acesta, însoţit de alţi doi cetăţeni români, l-au atacat cu intenţia de a-l ucide pe un cetăţean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activităţi de proxenetism.

În acest scop, cei trei români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetăţeanul albanez şi, în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroşarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din maşină şi lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente şi înţepătoare.

“Cu privire la liderul grupului infracţional s-a mai reţinut şi faptul că, începând cu 2015, a desfăşurat activităţi infracţionale legate de traficul de droguri, fiind ajutat în acest sens de foşti sportivi, printre care şi poliţişti ce desfăşoară activităţi de pază în diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucureşti. În aceste cluburi, suspectul a realizat adevărate ‘zone libere’ în care se desfăşurau activităţi de trafic de droguri, cu sprijinul majorităţii liderilor lumii interlope din România”, arată sursa citată.

În acest sens se reţine faptul că, până în anul 2015, activitatea de pază a cluburilor din Bucureşti a fost asigurată de o grupare aflată în coordonarea unei persoane ce a fost victima unei infracţiuni de tentativă la omor comisă, în anul 2015, pe fondul conflictelor generate de paza cluburilor din Bucureşti.

Ulterior comiterii acestei infracţiuni de tentativă la omor, paza cluburilor din Bucureşti a fost preluată de o altă grupare din care face parte şi suspectul Robert Cristian Badea, comisar de poliţie în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul Antidrog la data comiterii faptelor, cu care suspectul a iniţiat o relaţie de colaborare.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că activităţile de cămătărie s-au desfăşurat personal de către liderul grupării, dar şi cu sprijinul membrilor unei alte grupări infracţionale. Totodată, în cursul lunii martie 2020, într-o perioadă în care pe piaţa de consum exista o penurie de produse de uz sanitar – măşti de unică folosinţă, alcool sanitar sau dezinfectanţi, membrii grupării au procedat la achiziţionarea unor cantităţi mari de astfel de bunuri necesare cetăţenilor, iar ulterior la revânzarea la preţuri de speculă a acestora, fără a fi emise facturi fiscale şi eludând în acest fel plata taxelor aferente.

La data de 19 martie, în urma descinderilor efectuate la sediul uneia dintre societăţile comerciale deţinute în fapt de către liderul grupării şi la locuinţele mai multor suspecţi, au fost identificate şi ridicate în vederea cercetărilor: 13.767 măşti protecţie, 430 litri dezinfectant suprafeţe, 449 litri dezinfectant de mâini, 13,5 litri alcool sanitar, 327 ochelari de protecţie şi 11.500 mănuşi de protecţie.

“În perioada ianuarie – aprilie 2020, suspectul Gheorghe Napoleon Bonaparte, având calitatea de comisar şef de poliţie, a primit pentru sine suma de 5.000 de euro de la membrii grupării, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui procuror sau judecător, promiţând că îi va determina pe aceştia să înlocuiască măsura arestării preventive dispusă faţă de autorul tentativei la omor”, precizează DIICOT.

În urma percheziţiilor domiciliare au fost identificate şi indisponibilizate sumele de 6.050 euro, 15.950 lei şi 120 lire sterline, bijuterii din aur, o armă letală de foc tip revolver şi cinci cartuşe, trei pistoale cu aer comprimat, un pistol cu gaz şi muniţie aferentă, mai multe săbii şi macete, bâte, două spray-uri paralizante, 29 telefoane mobile, şapte laptopuri, o tabletă, 18 cartele SIM, balize GPS şi aparatură de bruiaj şi aproximativ 3.000 litri substanţă biocidă şi dezinfectantă.

La sediul DIICOT – Structura Centrală au fost conduse, în vederea audierii, 14 persoane. Agerpres

Două persoane au fost rnite într-un accident rutier produs joi dupăa-amiaza, pe DN 68 in localitatea Bautarul de Jos din județul Caraș-Severin.

Din primele informații, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare iar mațina s-a răsturnat într-un șanț de pe marginea drumului.

Potrivit ISU Caraș-Severim, la fața locului au ingtervenit pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Caransebeș.

Au acționat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere și o autospecială SMURD.

În urma accidentului au rezultat două victime, neîncarcerate, care prezentau răni ușoare. După ce li s-a acordat îngrijiri medicale la fața locului, acestea au fost transportate la spitalul din Otelul Roșu de către un echipaj SAJ.

Rata şomajului a continuat să crească în august, o lună marcată de relaxarea restricţiilor impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei de coronavirus (Covid-19), ajungând la 8,1% în zona euro şi la 7,4% în Uniunea Europeană.

Este a cincea lună de creştere consecutivă a ratei şomajului, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană.

În rândul celor 27 de state membre ale UE, în august cele mai scăzute rate ale şomajului s-au înregistrat în Cehia (2,7%), Polonia (3,1%), Malta (4,1%), Germania (4,4%), Olanda (4,6%), Slovenia (4,7%), Austria (5%), Belgia (5,1%), Irlanda (5,2%) şi România (5,3%). La polul opus se situează Spania (16,2%), Italia (9,7%) şi Lituania (9,6%).

Eurostat estimează că în zona euro aproximativ 13,188 milioane de persoane (din totalul populaţiei estimat la 330 de milioane) erau în şomaj în cursul lunii august, cu 251.000 mai multe decât în iulie.

În august, 3,032 milioane de tineri din UE nu erau angajaţi, din care 2,460 milioane erau în zona euro. În rândul femeilor din UE, rata şomajului era de 7,6% în august, în creştere de la 7,5% în iulie, în timp ce în rândul bărbaţilor rata şomajului era de 7,1% în august, stabilă faţă de iulie. AGERPRES

Polițiștii de combatere a criminalității organizate din Bacău și procurorii DIICOT au destructurat o grupare infracțională, specializată în trafic de persoane și trafic de minori. O persoană a fost reținută pentru 24 de ore, iar faţă de alta a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Miercuri, polițiștii din Bacău au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Bacău şi 4 mandate de aducere. În urma activităţilor desfăşurate, au fost ridicate mai multe documente cu valoare probatorie, 250 de euro şi două telefoane mobile.

Din probele administrate a rezultat că, în 2018, mai multe persoane, membri ai aceleiași familii, organizați sub forma unei antreprize cu roluri și atribuțiuni bine stabilite, derulate în scopul obținerii de venituri ilicite, ar fi desfășurat activități de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism.

Astfel, membrii grupării ar fi racolat, de pe teritoriul României, și transportat, în mai multe țări din UE, mai multe tinere, pe care le-ar fi obligat să practice prostituția în folosul lor.

Tinerele ar fi reclamat faptul că au fost exploatate sexual prin obligarea la practicarea prostituției, fiind transportate pe teritoriul Suediei unde, prin amenințări și acte de agresiune repetate, au fost obligate să practice prostituția.

Acestora li s-ar fi reținut actele de identitate și li s-ar fi aplicat corecții fizice.

În urma acțiunii, 4 mandate de aducere au fost puse în aplicare, o persoană a fost reţinută pentru 24 de ore, iar faţă de alta a fost dispusă măsura controlului judiciar.

De asemenea, mai multe persoane au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău, în vederea continuării cercetărilor. Față de persoanele în cauză se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, influențarea declarațiilor şi spălare de bani.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcției Operaţiuni Speciale, iar în activități au fost angrenați și specialiști din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane Bacău.