Ungaria a suferit în 2021 cea mai pronunţată scădere a populaţiei din 1876, dacă se iau în calcul doar anii de pace, din cauza impactului pandemiei într-o ţară în care existau deja probleme de sănătate publică şi unde experţii cred că nu au fost luate măsuri suficiente de precauţie, transmite luni EFE.

Potrivit datelor preliminare oficiale, un total de 153.000 de persoane au decedat în Ungaria anul trecut, numărul cel mai mare de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial. Dintre acestea, 29.649 de persoane au murit anul trecut de coronavirus, ceea ce situează ţara central-europeană pe poziţia a patra la nivel mondial cu cea mai mare rată de mortalitate raportat la populaţie, după Peru, Bulgaria şi Bosnia, potrivit datelor de pe platformele Worldometers şi Our World in Data.

Îmbolnăviri puţine, morţi mulţi

Cu toate că, de la începutul pandemiei, incidenţa cazurilor de îmbolnăvire a fost sub media Uniunii Europene, rata de fatalitate (raportul dintre numărul de decese şi cel de infectări) a fost mereu foarte ridicată şi în prezent este de patru ori mai mare decât media comunitară şi a patra cea mai mare între cele 27 de state membre ale UE.

Mortalitatea ridicată în 2021 nu a fost ''compensată'' nici măcar prin cele 93.000 de naşteri înregistrate anul trecut, cea mai mare cifră într-un deceniu.

Astfel, populaţia Ungariei a scăzut în 2021 cu 60.000 de persoane, cel mai pronunţat declin din 1876 - când au început să se întocmească statistici demografice -, luând în calcul doar perioadele de pace.

Această scădere a populaţiei a agravat problema demografică cronică a Ungariei, care, conform proiecţiilor, ar urma să piardă până în 2040 circa un milion de locuitori, adică 10% din populaţia actuală, de sub 10 milioane de locuitori.

Prea puţine măsuri...

Mortalitatea extrem de ridicată provocată de coronavirus este o consecinţă a faptului că autorităţile nu au luat măsuri suficiente, potrivit experţilor.

''Guvernul ungar nu a dorit să ia măsuri nepopulare şi i-a păsat doar de interesul său politic'', explică pentru agenţia de presă spaniolă Zsombor Kunetz, medic şi expert în probleme de sănătate, care leagă această lipsă de acţiune de alegerile generale care vor avea loc în ţară în aprilie.

Astfel că, în 2021 nu au mai fost impuse perioade de carantină, nici măcar în momente în care incidenţa îmbolnăvirilor era dublă comparativ cu 2020, iar principala metodă la care s-a recurs a fost folosirea măştilor de protecţie în spaţii închise şi în mijloacele de transport în comun.

De altfel, Ungaria a fost singura ţară dintre cele care au găzduit partide ale Campionatului European de Fotbal care a permis ca stadioanele să fie pline, în timp ce celelalte ţări au impus limite de participare.

... şi un sistem de sănătate public prost

Mortalitatea ridicată a avut de-a face şi cu situaţia proastă a sistemului de sănătate publică.

Gabor Zacher, profesor la Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta, a explicat recent pentru portalul de informaţii Portfolio că ''starea de sănătate a ungurilor este printre cele mai proaste din UE'' şi a menţionat drept factori de risc de deces numărul mare de cazuri de cancer, obezitatea şi diabetul.

În 2019, speranţa de viaţă în Ungaria era în medie de 76,5 ani, cu aproape cinci ani mai puţin decât pe ansamblul Uniunii Europene.

În plus, supraaglomerarea spitalelor ca urmare a internărilor de pacienţi cu coronavirus a afectat negativ tratamentul altor patologii.

Kunetz a dat asigurări că ''circa 500.000 de unguri cu boli mai mult sau mai puţin grave au rămas fără tratament'' şi explică faptul că, de exemplu, în 2020 au fost tratate de cancer cu 5.000 de persoane mai puţin decât în anul precedent şi că tendinţa cu siguranţă nu s-a schimbat în 2021, cu toate că deocamdată nu au fost publicate date.

Potrivit datelor furnizate de Eurotransplant, numărul transplanturilor făcute în Ungaria a scăzut cu 30% în 2020, comparativ cu anul precedent.

Cetăţeanul este de vină

Pe fondul acestor date, guvernul de la Budapesta şi-a schimbat discursul.

În septembrie 2020, când rata mortalităţii se situa încă sub media europeană, premierul ultranaţionalist Viktor Orban afirma că numărul deceselor era o dovadă a succesului strategiei guvernamentale. Acum, şeful cancelariei premierului, Gergely Gulyas, a ajuns să pună mortalitatea ridicată pe seama faptului că ''societatea ungară nu este într-o stare bună din punctul de vedere al unei vieţi sănătoase''.

Executivul ungar a insistat să transfere responsabilitatea pe umerii cetăţenilor, argumentând că cea mai bună protecţie o reprezintă vaccinul şi că demersul de a se vaccina sau nu este o decizie individuală a fiecărui cetăţean, notează EFE.

Ritmul vaccinării, care a fost mai rapid la început, a stagnat şi se situează în prezent la 63%.

La rândul să, opoziţia dă vina pe executiv pentru cele aproape 42.000 de decese pe care le-a lăsat în urmă coronavirusul în Ungaria de la izbucnirea pandemiei.

''Acest număr demonstrează că gestionarea pandemiei de către guvernul Orban a eşuat'', a declarat recent candidatul comun al opoziţiei, Peter Marki-Zay, care la scrutinul din 3 aprilie va încerca să-l învingă pe Orban, la putere din 2010. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News