Connect with us

ACTUALITATE

Corupţia, criza economică şi Rusia, printre principalele temeri ale românilor. Ce spun despre UE şi NATO

Publicat



oameni

Cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventual război în zonă, în opinia românilor, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP. De asemenea, aceştia spun că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei.

Peste 60% dintre români cred acest lucru, potrivit INSCOP.

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje şi aproape 85% dintre românii doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria cu 40%, respectiv 27,1%.

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliaţii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta „oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

Barometrul de opinie publică a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Sursa: Alba24.ro

ACTUALITATE

Luca Kunszabo, medaliat cu bronz la Openul European de la Praga

Publicat

Sportivul român Luca Kunszabo a obţinut medalia de bronz la cat. +100 kg, duminică, la Openul European de judo de la Praga, după ce l-a învins în meciul decisiv pe un alt român, Marius Croitoru.

Kunszabo a trecut în optimi de ucraineanul Evgheni Balievski, în sferturi a câştigat în faţa altui ucrainean, Andrei Kolesnik, dar a pierdut în faţa unui al treilea reprezentant al Ucrainei, Aleksandr Gordienko, în semifinale.

Mircea Croitoru a câştigat în optimi în faţa ungurului Peter Arvai, în sferturi a pierdut în faţa finlandezului Martti Puumalainen, după care l-a învins în recalificări pe polonezul Kamil Grabowski, încheind pe locul al cincilea, după ce eşecul în faţa lui Kunszabo.

Al treilea român care a evoluat la cat. +100 kg, Eduard Şerban, a pierdut în optimi în faţa lui Gordienko.

La cat. 81 kg, Marcel Cercea a trecut în turul al doilea de austriacul Christopher Wagner, în optimi s-a impus în faţa cehului Radomir Musil, dar a pierdut sfertul de finală cu finlandezul Oskari Makinen. În recalificări, Cercea a câştigat în faţa ungurului Georgely Nerpel, însă a pierdut meciul pentru bronz cu cehul Jaromir Musil şi a încheiat pe locul 5.

Vlad Vişan, tot la 81 kg, a pierdut în turul al doilea în faţa lui Nerpel.

În limitele cat. 100 kg, Alex Creţ l-a învins în optimi pe elveţianul Daniel Eich, dar a pierdut în sferturi în faţa croatului Marko Kumric. În recalificări, românul a dispus de britanicul Harry Lovell-Hewitt, însă a pierdut meciul pentru bronz cu polonezul Oleksii Lysenko şi s-a clasat pe locul 5.

La feminin, Serafima Moscalu a intrat direct în sferturile de finală, unde a pierdut meciul cu croata Lara Cvjetko, după care a învins-o în recalificări pe poloneza Eliza Wroblewska, pierzând meciul pentru bronz cu olandeza Margit de Voogd.

Sâmbătă, Monica Ungureanu (cat. 48 kg), Lucian Borş-Dumitrescu (cat. 66 kg) şi Adrian Şulcă (cat. 73 kg) au obţinut medalii de aur, iar Petr Zhukov (cat. 66 kg) a luat bronzul.

România a încheiat pe locul al treilea în clasamentul pe medalii, cu 3 de aur şi 2 de bronz, devansată de Olanda, 4-3-8, şi Ungaria, 3-1-2.

România a participat la turneul de la Praga cu 17 judoka, dintre care 10 la masculin şi 7 la feminin.

La competiţie s-au aliniat 270 de sportivi din 23 de ţări, 173 la masculin şi 97 la feminin.
AGERPRES

 

Sursa foto: Kunszabo Luca/Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200.000 de doze de vaccin Pfizer ajung luni în România

Publicat

O nouă tranșă, de 214.110 doze de vaccin produs de Pfizer BioNTech vor ajunge luni în România și vor fi livrate, pe cale aeriană, pe aeroporturile Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Potrivit Comitetului Național de Coordonare a Activității de Vaccinare (CNCAV) luni sosește în România o nouă tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 214.110 doze.

Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară. Un număr de 60.840 de doze de vaccin rămân la Centrul Național de Stocare București. La Centrul Regional de Depozitare Brașov ajung 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Cluj – 28.080 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Constanța – 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Craiova – 23.400 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Iași – 28.080 doze; iar la Centrul Regional de Depozitare Timișoara – 24.570 de doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Potrivit CNCAV, din 27 februarie se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani și persoanele cu dizabilități.

Modalitățile de programare la vaccinare sunt cele deja cunoscute, respectiv individual, prin aparținători sau prin direcțiile de asistență socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât și prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui județ în parte, disponibile pe platforma de informare: https://vaccinare-covid.gov.ro.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranșă de vaccin ar urma sa fie adusă în România peste o săptămână, pe 8 martie, iar la acest moment se așteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Facebook a lansat aplicaţia Bars, rivala TikTok pentru rapperi

Publicat

Facebook a lansat aplicaţia Bars pentru rapperii aspiranţi. La fel ca TikTok, aceasta le dă ocazia utilizatorilor să creeze clipuri de scurtă durată.

Facebook i-a pus gând rău rivalei TikTok. Ultima aplicaţie lansată de compania lui Zuckerberg este pentru rapperi.

„Hai să vă spun despre această nouă aplicaţie. Se numeşte Bars. O platformă simplă pe care să creezi rime cu uşurinţă. Ai nevoie doar de căşti, noi îţi oferim beat-urile. Aşa că poţi să îţi faci rimele tale fără să dai un ban”, se spune într-un clip de prezentare.

Bars vrea să le ofere utilizatorilor o nouă platformă pe care să-şi arate talentul. Este similar TikTok: durata maximă a unui clip este de 60 de secunde. Utilizatorii pot scrie versurile, iar aplicaţia le sugerează rimele. Clipul poate fi apoi salvat şi distribuit şi pe alte reţele precum Instagram, deţinută şi ea de către Facebook.

Bars este a douăsprezecea aplicaţie lansată de Facebook în ultimele 18 luni. Toate cu un singur scop: să îmbunătăţească engagementul.

Sursa: Mediafax

Sursa video: Technorites/youtube

Citește mai departe

ACTUALITATE

Loteria Română: Report de aproape 21 de milioane de lei la Joker

Publicat

loto-6-49

Reportul la categoria I a jocului Joker depăşeşte 20,8 milioane de lei (peste 4,27 milioane de euro), iar la jocul Noroc reportul cumulat e peste 2,48 milioane de lei (peste 509.000 de euro), în cadrul extragerilor loto de duminică, informează Loteria Română.

La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report de peste 2,26 milioane de lei (peste 464.800 de euro), la categoria a II-a, a jocului Joker, suma pusă în joc este de 51.700 de lei (peste 10.600 de euro), în timp ce La Noroc Plus, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 1 milion de lei (peste 222.000 de euro).

La Loto 5/40, la categoria I, reportul are o valoare de aproximativ 34.000 de lei, iar la categoria a II-a, la acelaşi joc, de peste 52.200 de lei (10.700 de euro). La Super Noroc, este în joc, la categoria I, o sumă de aproximativ 20.000 de lei.

Duminică, 28 februarie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 25 februarie, Loteria Romana a acordat 17.630 de câştiguri în valoare totală de aproximativ 873.000 de lei.

La tragerea Joker de joi, 25 februarie, s-a câştigat premiul de categoria a III-a, în valoare de 51.715,58 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din Galaţi şi a fost completat cu 5 variante la Joker şi o varianta la Noroc Plus. Pe lângă premiul de categoria a III-a, posesorul biletului norocos a obţinut şi patru câştiguri de categoria a IV-a, în total 54.849,82 lei. AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)

Citește mai departe