Connect with us

ACTUALITATE

Cozi la Vama Giurgiu. Camioanele care ies din România au de așteptat 90 de minute

Publicat



Arhivă foto

Tirurile care aşteaptă ieşirea din România prin PTF Giurgiu formează o coadă de aproximativ cinci kilometri şi au de aşteptat 90 de minute controlul la frontieră.

„În ultimele 24 de ore, la graniţa cu Bulgaria au fost efectuate formalităţile de frontieră prin PTF Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, pentru 1.106 camioane, 2.734 autoturisme şi 10.800 persoane, iar pe sensul de ieşire din ţară au fost înregistrate 1.083 de camioane, 3.154 autoturisme şi 11.927 de persoane. Controlul se efectuează în prezent pe sensul de ieşire din ţară pe trei artere de circulaţie destinate autoturismelor, respectiv patru artere pe sensul de intrare în România”, a declarat joi, presei, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Roxana Popazu.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, timpul de aşteptare la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu pentru camioane este de 90 de minute, iar la intrarea în ţară timpul de aşteptare pentru camioane este de 30 de minute.

Pentru autoturisme timpul de aşteptare la ieşirea din ţară este de 30 de minute şi de 20 de minute la intrarea în ţară prin PTF Giurgiu.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Campania de vaccinare din Marea Britanie trece la nivelul următor: copiii între 12 şi 16 ani

Publicat

Un studiu britanic va analiza răspunsurile imune ale copiilor la schemele de vaccinare anti COVID-19, în timp ce oficialii încearcă să stabilească cea mai buna abordare a dozelor de rapel pentru adolescenţi, relatează Reuters.

Copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din Marea Britanie vor fi vaccinaţi începând cu săptămâna viitoare, în timp ce adolescenţii cu vârste între 16 şi 17 ani sunt elibigili pentru vaccin din luna august.

Copiii vor fi vaccinați, în prima etapă, doar cu o doză

Cu toate acestea, în timp ce copiilor li se va oferi o prima doză de vaccin Pfizer-BionTech, oficialii au spus că sfaturile cu privire la a doua doză vor fi date mai târziu, odată cu strângerea datelor necesare.

Comitetul britanic mixt pentru vaccinare şi imunizare (JCVI) a refuzat iniţial să recomande vaccinul pentru toţi copiii cu vârsta cuprinse între 12 şi 15 ani, invocând incertitudinea cu privire la impactul pe termen lung.

Unul dintre efectele secundare ale vaccinului pe bază de mesager ARN este miocardita, inflamaţia muşchiului inimii.

Oficialii de la Hong Kong au sfătuit copiii să primească o singură doză de vaccin, din cauza îngrijorărilor legate de inflamaţia inimii.

Studiul, numit Com-COV3, va testa diferite scheme de vaccinare la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani, analizând răspunsurile imune şi efectele secundare mai uşoare.

Studiu privind riscurile de miocardită

„Îngrijorarea noastră este legată de riscurile miocarditei, în special în urma dozei a doua de vaccin aplicată bărbaţilor tineri”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Matthew Snape de la Oxford Vaccine Group.

„Studiul va oferi JCVI informaţii esenţiale privitoare la imunizarea adolescenţilor din Marea Britanie”, a adăugat Snape, potrivit sursei citate.

Cercetarea va oferi tuturor participanţilor o primă doză de vaccin Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi urmată, opt săptămâni mai târziu, fie de o a doua doză completă, fie de o jumătate de doză de vaccin Pfizer, o doză completă de vaccin Novavax sau o jumătate de doză de vaccin Moderna.

Procesul recrutează 360 de voluntari, nu suficient de mari pentru a evalua în mod direct riscul de miocardită al diferitelor combinaţii de vaccin. Potrivit declaraţiilor profesorului Snape, riscul dezvoltării de inflamaţii cardiace în urma a două doze de vaccin Pfizer este de 1 la 15.000.

Snape desfăşoară, în paralel, un alt studiu pe adulţi, oferind programe de vaccinare mixte atât la patru, cât şi la 12 săptămâni. Potrivit profesorului, rezultatele vor fi publicate în curând.
(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premisele iernii: pandemie, creșteri de prețuri pentru gaze, energie și alimente

Publicat

Pentru oricine speră că pandemia se va termina până la anul sau în următoarele şase luni, oamenii de ştiinţă şi experţii în sănătate au doar veşti rele.

Până când COVID-19 va înceta să mai fie o pandemie, aproape toată lumea va fi, fie vaccinată, fie va fi trecut prin boală, sau amândouă, după cum scrie Bloomberg.

Va fi o iarnă scumpă

Cu timpul, ”cicatricile” lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendinţa corporaţiilor de a inversa mondializarea şi de a regionaliza lanţurile de producţie, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forţă de muncă şi preţuri mai mari. Şi poate şi un gram în plus de protecţionism.

Guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil

În aşteptarea iernii, guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil, lemn în economiile emergente, gaze în majoritatea ţărilor. Lemnul, chiar şi cel pentru ars în sobă, s-a scumpit odată cu creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii.

În SUA şi Canada, unde se duce o mare parte din lemnul pentru construcţii exploatat în Europa, preţurile au început s-o ia în jos atât de repede încât unele fabrici de procesare au fost nevoite să reducă producţia. Unii analişti cred că pe continentul nord-american lemnul pentru construcţii se va ieftini până la nivelurile de dinainte de criză într-un an.

Chirii mai mari, cheltuieli mai mari

Piaţa europeană probabil că va urma aceeaşi traiectorie. Analiştii de la ING prognozează că preţurile materialelor de construcţii vor rămâne ridicate până cel puţin la mijlocul anului viitor. Materiale de construcţii mai scumpe înseamnă şi locuinţe mai scumpe şi, inevitabil, chirii mai mari. La acestea s-ar adăuga şi întreţinerea mai scumpă.

Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani, scrie CNBC. Aceasta în SUA, care exportă acest tip de combustibil. Pentru Europa, o serie de analize avertizează asupra unui şoc pe piaţa energiei.

Gazele sunt folosite în Europa pentru a face tranziţia de la energia poluantă, obţinută prin arderea cărbunelui, la cea verde.

Cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări

Însă cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări, cum ar fi Rusia, Norvegia, Azerbaidjan şi ţări nord-africane.

Din cauza boomului cererii care a venit odată cu relansarea economică din pandemie, preţurile spot ale gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât erau acum un an. La explozia cotaţiilor contribuie şi refuzul sau imposibilitatea, Rusiei de a majora livrările. Rusia este principalul furnizor.

Dacă iarna va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult

Dacă iarnă va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult, arată The Wall Street Journal. Iar odată cu gazele se va scumpi toată energia. Dar poate până la urmă ruşii vor exporta mai mult, ori vântul va fi favorabil energiei eoliene. Sau poate iarna va fi mai blândă ca de obicei.

Rezervele europene de gaze sunt la 70% din capacitate, sub cota normală pentru această perioadă. Când energia se scumpeşte, se scumpeşte tot, inclusiv mâncarea.

Preţurile alimentelor au început să crească, odată cu relansarea economiei

Preţurile alimentelor au început să crească odată cu relansarea economiei, dar la acest lucru au contribuit şi condiţiile meteo nefavorabile agriculturii, cum ar fi seceta. Marii producători de cereale, printre care Rusia, sunt în plin sezon de recoltare, însă cu toate acestea piaţa nu are suficientă ofertă. Chiar şi în Rusia preţul grâului a crescut.

În aceste condiţii, Italia se pregăteşte de inflaţie la paste, adică specialităţi italiene pe bază de făină, mai scumpe. Italia este cel mai mare importator de grâu din UE. S&P Global estimează că în Franţa, de asemenea un mare importator de cereale, pastele se vor scumpi cu 10-20%.

Veştile nu sunt bune nici pentru naţiunile care mănâncă multă pâine. Pe de altă parte, răspândirea pestei porcine în UE va limita exporturile de carne de porc în afara Uniunii, ceea ce va crea surplus de producţie şi preţuri mai mici.

Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice

Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice. Dacă la aceasta se adaugă şi perturbările în lanţurile de aprovizionare create de penuria de cipuri şi de containere de transport, se creează premisele pentru scumpiri.

Preţurile mai mari s-ar putea să nu fie prea evidente, însă, spun analiştii, este probabil că promoţiile să fie mai puţin impresionante.

Criza de semiconductoare, de cipuri, afectează semnificativ acum producţia de autovehicule. Ola Kallenius, preşedintele Daimler, un mare producător auto german, crede că problema va persista şi în 2022, posibil şi în 2023.

Scott Price, preşedintele UPS International, o subsidiară a uneia dintre cele mai mari companii de curierat din lume, a avertizat că actualele întreruperi de pe lanţurile de aprovizionare vor face ca operaţiunile de producţie şi asamblare să devină mai regionale, scrie Financial Times.

Acest lucru se traduce prin cicatrici de durată lăsate în globalizare de multinaţionalele care fug acum de lanţurile de aprovizionare supratensionate.

Price se aşteaptă ca fabricile din Asia, care de obicei produc bunuri pentru vânzare în Vest, să se reorienteze către pieţele regionale. Acest lucru va fi evident în 5-10 ani.

Problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică

Rămâne, de asemenea, problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică şi prin care sunt asigurate în prezent de către state veniturile afacerilor şi salariaţilor loviţi de pandemie. De obicei, datoriile sunt suportate de generaţiile viitoare.

Când se va termina pandemia?

Poate când 95% din populaţie va deveni imună, prin boală sau prin vaccinare. De aceea, campaniile de imunizare sunt esenţiale. Şi tot de aceea pandemia va dura mai mult în unele state şi mai puţin în altele.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO SpaceX: Cei patru turiști spațiali au revenit pe Terra, după trei zile în spațiu

Publicat

Primii patru turişti spaţiali ai capsulei SpaceX au revenit pe Terra sâmbătă seară după ce au petrecut trei zile în spaţiu, încoronând cu succes prima misiune orbitală din istorie fără astronaut profesionist la bord, notează AFP.

Capsula Dragon a rezistat coborârii vertiginoase datorită scutului său termic, apoi a fost frânată de patru paraşute uriaşe. Amerizarea în Oceanul Atlantic, în largul coastelor Floridei, a avut la ora prevăzută, 23.06 GMT (19.06 ora locală).

„A fost o călătorie deosebită pentru noi şi asta abia începe”, a spus căpitanul, miliardarul Jared Isaacman, la scurt timp după amerizare, al cărui scop a fost să deschidă mai mult porţile spaţiului.

O navă a companiei SpaceX a recuperat apoi capsula, înainte ca trapa să fie deschisă.

Cei patru pasageri, cu zâmbete până la urechi şi fluturându-şi braţele în aer.

Ei urmau să fie transportaţi cu elicopterul la Centrul Spaţial Kennedy, de unde au decolat miercuri seara cu o rachetă Falcon 9, şi unde se vor reîntâlni cu familiile lor.

Elon Musk: „Felicitări, Inspiration4!”

Cei patru novici – Jared Isaacman, care a închiriat misiunea, şi alţi trei americani – au petrecut trei zile pe orbită în jurul Pământului, călătorind dincolo de Staţia Spaţială Internaţională (ISS), până la 590 kilometri altitudine.

Au înconjurat globul de peste 15 ori

Zburând cu o viteză de aproximativ 28.000 kilometri pe oră, ei au înconjurat globul de peste 15 ori în fiecare zi.

Scopul declarat al misiunii a fost acela de a marca un moment de cotitură în democratizarea spaţiului, demonstrând că de acum Cosmosul este la fel de accesibil echipajelor care nu au fost selectate şi pregătite de ani de zile, aşa cum sunt astronauţii.

Jared Isaacman, în vârstă de 38 de ani, este patronul unei companii de servicii financiare şi un pilot experimentat.

El a plătit SpaceX zeci şi zeci de milioane de dolari pentru a trăi aceste momente (preţul exact nu a fost dezvăluit).

El a oferit trei locuri unor necunoscuţi: Hayley Arceneaux, asistentă medicală de 29 de ani devenită americanca cea mai tânără care a mers vreodată în spaţiu, Sian Proctor, o geoloagă de 51 de ani, şi Chris Sembroski, 42 de ani, un veteran al forţelor aeriene americane.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Grădina zoologică din Philadelphia a început să vaccineze animalele împotriva COVID-19

Publicat

O femelă lemur pe nume Charlie a devenit primul animal care a primit un vaccin anti-COVID-19 la grădina zoologică din oraşul american Philadelphia, relatează vineri dpa.

Charlie a făcut parte dintr-un grup de 10 animale, între care alţi patru lemuri, patru gorile şi un urangutan de Sumatra, care au fost vaccinate împotriva coronavirusului.

În următoarele săptămâni, 113 animale de la grădina zoologică vor primi fiecare câte un vaccin în două doze dintr-un transport de 240 de doze furnizat de Zoetis, o fostă filială a Pfizer cu sediul în New Jersey, care produce medicamente pentru animale.

Pe teritoriul Statelor Unite au fost raportate cazuri de animale de la grădini zoologice care s-au îmbolnăvit de COVID-19, între care gorile, leoparzi de zăpadă şi tigri de la San Diego Zoo şi Safari Park, iar săptămâna trecută, la Zoo Atlanta, unde mai multe gorile au fost testate pozitiv la noul coronavirus.

Nu au existat cazuri confirmate la grădina zoologică din Philadelphia, însă două gorile au prezentat posibile simptome uşoare, ceea ce a condus la teste care au ieşit negative, a declarat Keith Hinshaw, directorul pentru sănătatea animalelor de la grădina zoologică.

La începutul acestui an, Zoetis a anunţat că va furniza peste 11.000 doze de vaccin către grădini zoologice şi alte organizaţii. Grădinile zoologice nu sunt obligate să dezvăluie public dacă îşi vaccinează animalele împotriva COVID-19, însă au fost câteva care au anunţat acest lucru, între care cele din Oakland, San Diego, Denver, Detroit şi Atlanta. Agerpres

Sursa foto: 6abc.com

Citește mai departe