Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) este prima instituţie de învăţământ superior din Europa de Est care utilizează cea mai modernă platformă de predare online – G Suite Enterprise for Education, dezvoltată de Google, informează un comunicat de presă remis, miercuri, AGERPRES.

“Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu are un parteneriat cu Google de aproape zece ani de zile, universitatea beneficiind, printre altele, şi de accesul la platforma G Suite for Education. În momentul declanşării pandemiei, Google a adăugat gratuit în această platformă încă două facilităţi: posibilitatea de a avea meet-uri cu până la 250 de participanţi şi respectiv posibilitatea de înregistrare a acestor întâlniri (video + text/chat). Aceste facilităţi au fost disponibile gratuit, iniţial până la data de 30 septembrie 2020, după care s-a prorogat termenul până la finalul lunii octombrie. Pentru a putea desfăşura în continuare activităţile online în condiţii optime, ULBS a contactat compania Google, în vederea achiziţionării platformei G Suite Enterprise for Education, care dispune de mai multe facilităţi, printre care şi cele două menţionate anterior”, a explicat prorectorul ULBS, profesorul Adrian Pascu.

Potrivit sursei citate, G Suite Enterprise for Education este funcţională în ULBS de la începutul acestei săptămâni, iar prin utilizarea ei pot fi generate rapoarte de originalitate, se oferă acces la funcţii avansate Google Meet (Live-stream, înregistrare video meetings, salvare înregistrare conferinţă în Google Drive etc.), se pot obţine rapoarte de prezenţă, se pot adresa întrebări sau se pot realiza sondaje în videoconferinţă. De asemenea, platforma asigură un sistem avansat de securitate.

Parteneriatul cu Google datează din anul 2011, iar un an mai târziu ULBS a devenit prima universitate din Romania cu acces la această platformă, migrând toate serviciile de pe serverele proprii pe G Suite. AGERPRES

România are al doilea cel mai mic preţ la benzină şi motorină din Uniunea Europeană, după Bulgaria, arată ultimele date ale Oil Bulletin, publicaţie a Comisiei Europene, analizate de AGERPRES.

Astfel, începând cu data de 19 octombrie, benzina costă în România 0,934 euro pe litru în medie, în timp ce media europeană este de 1,265 euro pe litru.

Bulgaria are cel mai mic preţ la benzină, respectiv 0,897 euro pe litru, în timp ce benzina cea mai scumpă se găseşte în Danemarca – 1,458 euro, Italia – 1,389 euro şi Suedia – 1,362 euro pe litru.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte motorina. În România, carburantul diesel costă 0,906 euro pe litru, faţă de media europeană, care este de 1,105 euro pe litru.

De asemenea, bulgarii plătesc cel mai puţin pentru litrul de motorină, respectiv 0,866 euro, în timp ce ţările cele mai scumpe sunt Suedia – 1,341 euro pe litru, Belgia – 1,269 euro şi Italia – 1,260 euro pe litru.

Preţurile analizate sunt cele din benzinării, adică au toate taxele incluse.

Conform Oil Bulletin, instituţia care furnizează aceste date la Bruxelles din partea României este Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri.

În România, cele mai mari lanţuri de benzinării sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar şi Gazprom.

Preţurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piaţă a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant. AGERPRES

Purtarea măştii de protecţie devine obligatorie în spaţiile deschise din tot judeţul Timiş, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a depăşit trei la mia de locuitori, a decis, marţi, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU).

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Instituţia Prefectului – Judeţul Timiş, măsura purtării măştii se aplică din 29 octombrie, ora 00,00, pe perioada stării de alertă, pentru toate persoanele care au împlinit 5 ani. Instituţia precizează că sunt prevăzute excepţiile reglementate la nivel naţional: masca poate fi îndepărtată pentru perioade scurte în vederea fumatului, consumului de produse alimentare sau băuturi în afara teraselor, pentru desfăşurarea activităţilor sportive individuale sau altor asemenea activităţi, doar dacă persoanele sunt în afara zonelor de trafic pietonal şi la minimum doi metri faţă de alte persoane.

CJSU a mai decis să introducă în scenariul roşu zece şcoli şi în scenariul galben, 13 şcoli.

Conform Prefecturii, localităţile cu rata de infectare peste 3/1.000 locuitori sunt: Timişoara – 4,15; Buziaş – 3,50; Sânnicolau Mare – 4,11; Beba Veche – 3,23; Becicherecu Mic – 3,26; Bethausen – 3,13; Biled – 4,10; Dudeştii Noi – 6,36; Dumbrăviţa – 5,56; Fibiş – 4,60; Foeni – 4,57; Găvojdia – 3,41; Ghiroda – 6,92; Giroc – 5,44; Giulvăz – 3,08; Jebel – 4,49; Moşniţa Nouă – 3,51; Orţişoara – 3,58; Pesac – 8,14; Săcălaz – 4,89; Sânandrei – 4,79; Şandra – 3,19; Sânmihaiu Român – 3,47; Saravale – 3,29.

CJSU a decis şi o serie de măsuri pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2, majoritatea cu privire la modul de funcţionare a agenţilor economici care au activitate cu publicul, cum ar fi restaurante, terase sau alte localuri. În cazul celor aflate în localităţi cu o rată de infectare de peste 1,5 la mie, localurile nu pot depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, iar în cazul localităţilor cu rată de peste 3 la mie, activităţile sunt suspendate. Pentru localităţile cu rată mai mică de 1,5 la mie, activităţile se desfăşoară cu o capacitate de cel mult 50% din spaţiile pentru clienţi.

Măsuri similare au fost luate pentru cinematografe, instituţii de spectacole şi/sau concerte. Agerpres

Malaezia a plasat în carantină peste 10.000 de poliţişti, reprezentând 10% din efectivele sale, pentru a frâna răspândirea pandemiei de COVID-19 după contagierea a cel puţin 200 de agenţi, relatează EFE.

Ministrul de Interne, Hamzah Zainudin, a declarat marţi că rata înaltă de infectare între cei 100.000 de agenţi care fac parte din corpul de poliţie îngreunează îndeplinirea sarcinilor ce le revin, având în vedere că poliţiştii trebuie să se afle în contact permanent cu populaţia.

“Extinderea epidemiei de COVID-19 devine foarte îngrijorătoare şi mulţi dintre cei aflaţi în prima linie sunt expuşi riscului de contagiere”, a precizat ministrul în declaraţii difuzate de agenţia de ştiri Bernama.

“Chiar dacă poartă mască, activitatea lor necesită o comunicare apropiată cu oamenii. Distanţarea fizică nu poate fi aplicată pentru a garanta menţinerea ordinii şi securităţii ţării”, a adăugat el.

Noile dispoziţii intervin într-un moment în care Malaezia se confruntă cu cel de-al treilea val de COVID-19, cel mai agresiv, cu aproape 10.000 de cazuri active dintre cele 27.805 înregistrate în ţară de la declanşarea pandemiei.

De la înregistrarea primul caz în februarie, 236 de persoane au murit de COVID-19 în această ţară, însă o treime dintre decese au fost înregistrate în ultima lună.AGERPRES