Şeful Secţiei de Boli Infecţioase II din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara, dr. Virgil Musta, consideră că prezenţa la urne pentru scrutinul localelor de duminică reprezintă o responsabilitate, care trebuie însă legată de responsabilitatea respectării măsurilor de prevenţie antipandemice.

„Recomandarea mea este să mergeţi la vot, pentru că ţine de fiecare dintre noi să ne implicăm activ, nu doar să comentăm de pe margine, iar tot ce ţine de comunitatea noastră ne priveşte direct, pe fiecare. Nu pot însă să nu leg responsabilitatea votului de responsabilitatea respectării măsurilor de prevenţie despre care am tot vorbit, în special purtarea măştii, spălatul pe mâini şi păstrarea distanţei minime. Autorităţile vor stabili măsurile concrete la faţa locului, iar dacă şi noi respectăm cele de mai jos, prezenţa la vot nu va reprezenta un risc de contaminare”, arată Virgil Musta, pe pagina de facebook.

Câteva dintre recomandările sale pentru ziua votului se referă la purtarea corectă a măştii şi păstrarea distanţei de doi metri inclusiv de către persoanele/cunoştinţele care se întâlnesc în spaţii deschise, să evite aglomeraţiile şi să folosească un pix adus de acasă pentru semnarea listei de vot.

„Nu e cazul să vă daţi mâna când vă salutaţi; după ce scăpăm de COVID o să revenim şi la acest obicei, pentru că avem nevoie de conexiune între noi, dar până atunci putem găsi alte metode de a crea această legătură umană, fără neapărat să ne strângem mâinile; când ajungeţi la secţia de votare, evitaţi aglomeraţia, aveţi răbdare să staţi la coadă, respectând distanţa şi purtând masca; respectaţi indicaţiile autorităţilor de la faţa locului referitoare la dezinfectarea mâinilor şi atingerea obiectelor; când vă lăsaţi în jos masca să vă identifice, faceţi acest lucru cu ajutorul elasticelor de pe margine, fără să vă atingeţi faţa cu mâna; dacă folosiţi mănuşi, aruncaţi-le la coşul de gunoi după ce ieşiţi din sală; puteţi veni cu pixul de acasă; la ieşirea din secţie dezinfectaţi din nou mâinile. Riscul de contaminare prin intermediul suprafeţelor este mult mai mic şi poate scădea spre zero la vot (datorită unei cantităţi mici de virus şi a acţiunilor de dezinfectare a suprafeţelor de acolo) faţă de riscul de contaminare pe cale aeriană, motiv pentru care masca şi distanţa sunt foarte importante”, recomandă Virgil Musta.

Specialistul infecţionist subliniază că nu este cazul să generăm panică, echilibrul fiind “cheia”.

„Am trecut împreună prin tot felul de încercări în aceste luni, vor veni şi altele şi am încercat să învăţăm împreună cum să le tratăm şi cum să le depăşim”, încheie Virgil Musta. AGERPRES

Premierul desemnat libanez Mustapha Adib a anunţat sâmbătă că demisionează, după aproape o lună de eforturi în vederea formării unui guvern tehnocrat, transmit AFP, Reuters şi dpa.

Adib a declarat că renunţă la ”sarcina formării guvernului”, în urma unei întrevederi cu preşedintele Michel Aoun, după ce eforturile sale au întâmpinat dificultăţi.

Fost ambasador la Berlin, Mustapha Adib a fost desemnat la 31 august să formeze un guvern, după ce Hassan Diab nu reuşise acest lucru.

El a încercat să structureze un cabinet de experţi într-o ţară unde puterea este împărţită între musulmani şi creştini, dar eforturile sale s-au împotmolit atunci când s-a ajuns la titularii posturilor de ministru, în special cu privire la numele viitorului ministru al finanţelor, care va avea un rol esenţial în elaborarea unui program destinat ieşirii Libanului din grava criză economică.

Lovite de problema datoriilor, băncile libaneze sunt paralizate, iar moneda naţională este în cădere liberă.

Tratativele cu Fondul Monetar Internaţional asupra unui pachet de asistenţă financiară vital s-au blocat în acest an. Prima sarcină a viitorului guvern va fi relansarea acestor negocieri.

Formarea executivului a întâmpinat obstacole în urma unei cereri a principalelor două grupări şiite libaneze, Hezbollah şi Amal, ca ele să desemneze candidaţii la mai multe posturi de ministru, inclusiv cel de ministru al finanţelor, care a fost deţinut de un şiit. Adib a avut mai multe întâlniri cu politicieni şiiţi, dar nu a reuşit să ajungă la un acord privind modalitatea de desemnare a ministrului finanţelor.

Criza din Liban a fost amplificată de pandemia de COVID-19 şi de explozia tragică de pe 4 august, din portul Beirut, care a catalizat mobilizarea externă. Comunitatea internaţională, în special Franţa, îi cere Beirutului reforme structurale în schimbul unui sprijin financiar de mai multe miliarde de euro.AGERPRES

Vizitatorii muzeului olandez Mauritshuis din Haga vor avea parte de o trataţie specială, în contextul în care, pe fondul pandemiei de coronavirus, muzeele din toată lumea au devenit mai creative în încercarea de a-şi atrage publicul, informează DPA.

Începând de sâmbătă, aceştia pot rezerva intervale de timp pentru a petrece 10 minute singuri admirând capodopera lui Johannes Vermeer “Privelişte din Delft”, o lucrare de obicei greu de văzut când muzeul este asaltat de mulţimile de vizitatori.

“Pictura are o strălucire unică”, a declarat pentru DPA Martine Gosselink, directoarea Mauritshuis.

Până pe 3 ianuarie vizitatorii pot rezerva online bilete pentru a admira celebra lucrare singuri sau împreună cu cel mult alte trei persoane.

Vermeer a pictat “Privelişte din Delft”, oraşul său natal, în 1660. Tabloul înfăţişează oraşul dimineaţa şi este renumit pentru efectul dramatic al luminii sale.

Mauritshuis găzduieşte o amplă colecţie de picturi din şcolile olandeză şi flamandă, printre care “Fata cu cercel de perlă”, cealaltă capodoperă a lui Vermeer, de obicei expusă vizavi de “Privelişte din Delft”.AGERPRES

Migranţii care fug de teama conflictelor ar trebui să rămână cât mai aproape posibil de ţările de origine, a susţinut preşedintele polonez Andrzej Duda, care a criticat noul pact privind migraţia şi azilul, prezentat recent de Comisia Europeană, transmite Reuters.

”Spre binele acelor ţări din care aceşti oameni fug astăzi de război, ei trebuie să fie cât mai aproape de frontierele lor pentru a avea cel mai mare posibil entuziasm şi motivare de a reveni acolo şi de a le construi”, a declarat Andrzej Duda pentru postul public de televiziune polonez TVP.

El a denunţat propunerea recentă a executivului comunitar, afirmând că Polonia se opune obligării sale să primească migranţi.

”Niciun dictat al Uniunii Europene, cred eu, nu trebuie să ne oblige. Nu trebuie să fim niciodată de acord cu acest lucru”, a spus şeful statului polonez.

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ‘Pact european privind migraţia şi azilul’ prevede că statele membre ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ‘Regulamentele Dublin’ conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.AGERPRES