Fostul procuror-șef al DNA, Crin Bologa  a relatat cum, în 2022, în plin proces de rescriere a legilor Justiției, ar fi primit de la șeful statului de atunci, Klaus Iohannis, un mesaj direct privind oprirea presiunii exercitate de anchetele anticorupție asupra politicienilor.

Acesta a participat la Facultatea de Studii Europen a UBB Cluj-Napoca la o dezbatere desore justiție alături de foștii judecători clujeni Andrea Chiș și Cristi Danileț.

Audiența de la Cotroceni care a schimbat perspectiva fostului șef DNA

Potrivit lui Crin Bologa, audiența solicitată la Palatul Cotroceni a avut loc în momentul în care modificările legislative erau contestate de profesioniști din sistem. Fostul procuror-șef afirmă că a încercat să explice Președinției impactul negativ pe care noile prevederi îl vor avea asupra investigațiilor de corupție.

„I-am explicat tot ceea ce se întâmplă. Mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă”, a declarat Bologa în fața publicului de la Universitatea Babeș-Bolyai.

El a precizat că aceasta este afirmația pe care o poate dovedi și că i-a fost adresată de Klaus Iohannis.

Modificările legislative, rezultate ale unor „centre de reflecție” opace

Bologa a descris și mecanismul prin care, potrivit lui, legile Justiției au fost redactate atât în 2016, cât și în 2022: în întâlniri restrânse, neoficiale, la care ar fi participat politicieni, magistrați și oameni de afaceri. Scopul acestor grupuri ar fi fost, susține el, „ștergerea trecutului unor dosare și blocarea funcționării Justiției”.

El a mai declarat că, în Comisia Juridică a Parlamentului, parlamentarii primeau înainte de vot mesaje pe telefon și își schimbau poziția imediat, ceea ce l-a determinat să sesizeze Palatul Cotroceni.

De la adoptarea legilor, la închiderea MCV

După adoptarea pachetului legislativ, Comisia Europeană a decis încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, iar în urma ridicării monitorizării, Bologa susține că instituții esențiale ale statului au ajuns sub influența unor persoane „incompetente și vulnerabile”, ceea ce ar fi slăbit semnificativ arhitectura de siguranță a României.

„Un fost președinte al statului pasiv și captiv grupurilor de interese”, a fost caracterizarea pe care fostul șef al DNA a atribuit-o lui Klaus Iohannis, referindu-se la perioada în care au fost adoptate legile Justiției.

Crin Bologa afirmă că efectele acestor decizii au fost resimțite inclusiv în plan politic, susținând că degradarea statului de drept a contribuit la apropierea României de riscul de a avea, în 2024, un președinte susținut de interese pro-Kremlin.