Patriarhia a anunțat joi cum se va desfășura slujba de Florii la Catedrala Patriarhală. În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, slujba va avea loc în interior, cu participarea a cel mult 70 de credincioși.

Potrivit unui comunicat al patriarhiei, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfășura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare.

Astfel, de la ora 8.30 se va oficia slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie şi finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconițe și pachețele cu anafură, vor fi împărțite la „Baldachinul Sfinților” credincioșilor prezenți.

De la ora 9.30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale.

„Dacă vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioși, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare”, se arată în comunicat.

sursa: mediafax.ro

Germania intenţionează să achiziţioneze până la 30 milioane de doze de vaccin Sputnik V împotriva COVID-19 în iunie, iulie şi august – câte 10 milioane de doze pe lună – dacă autoritatea europeană de reglementare a medicamentelor (EMA) va da undă verde serului rusesc, a declarat joi Michael Kretschmer, premierul Saxoniei, land în estul Germaniei, relatează Reuters şi AFP.

‘Noi pledăm viguros în favoarea unui proces de aprobare rapidă (a vaccinului Sputnik V) până în luna mai’, a scris pe Twitter acest ales conservator din fosta RDG, care a avut o întâlnire joi la Moscova cu ministrul rus al sănătăţii Mihail Muraşko.

Kretschmer efectuează începând de miercuri o vizită de mai multe zile în Rusia, într-un context tensionat, marcat de concentrarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina şi de soarta opozantului rus Aleksei Navalnîi, care timp de cinci luni de zile a primit îngrijiri anterior în Germania după ce a fost otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok în august în Siberia.

Starea de sănătate a lui Navalnîi – în prezent încarcerat şi în greva foamei, incomplet refăcut după otrăvirea cu o substanţă considerată drept armă chimică – suscită preocupări în Occident, după ce rude şi aliaţi ai săi au declarat că el poate face oricând un stop cardiac.

Fondul suveran rusesc (RDIF), care a finanţat dezvoltarea acestui vaccin, a declarat la 8 aprilie că a început negocierile cu Berlinul ‘pentru un contract de cumpărare anticipat’.

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a justificat decizia Berlinului de a face aceasta pe cont propriu prin refuzul Comisiei Europene de a negocia în numelor Celor 28 de state membre UE cumpărarea vaccinului Sputnik V, spre deosebire de ceea ce a făcut în cazul altor vaccinuri împotriva COVID-19.

Bavaria a negociat la rândul său un ‘contract preliminar’ în vederea achiziţionării a 2,5 milioane de doze de vaccin rusesc, sub rezerva aprobării de către EMA. Regiunea Mecklenburg – Pomerania Occidentală i-a urmat exemplul şi a anunţat o precomandă.

Problema utilizării Sputnik V este controversată în Europa. Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a reproşat recent Rusiei că a transformat vaccinul într-un instrument de ‘propagandă’ în lume.

EMA nu a stabilit un termen pentru decizia sa cu privire la Sputnik V, dar în cazul altor laboratoare – care şi-au prezentat până acum vaccinul anti-COVID-19 spre aprobare – EMA a examinat datele furnizate într-un termen cuprins între 2 şi 4 luni, notează AFP.

AGERPRES

Aproximativ 57% dintre utilizatorii români aflați în străinătate efectuează în această lună transferuri de bani către România, potrivit datelor companiei de transferuri internaționale de bani TransferGo.

De asemenea, în primul trimestru al 2020, numărul transferurilor către România a crescut cu peste 70% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Restricțiile și limitările de călătorie în vigoare la acest moment și cauzate de contextul sanitar internațional, contribuie de asemenea la numărul mare de transferuri către țară, românii din diaspora fiind nevoiți să petreacă sărbătorile departe de cei dragi în acest an.

Motivul principal pentru care românii trimit bani în mod regulat este acela de a își susține familia și rudele rămase în țară – în proporție de 70%. Pe lângă acesta, un motiv important pentru 25% dintre români este cel de a economisi într-un cont din România, în perspectiva asigurării unui trai decent la întoarcerea în țară, iar 10% dintre români au declarat că fac transferuri pentru a își achita datoriile pe care le au la bănci în țară și a își asigura astfel un viitor cu mai puține griji.

Pe plan local, TransferGo este prezent din 2015, iar în luna ianuarie a acestui an, compania a raportat o creștere de 50% a fluxului de bani pentru România, precum și un grad de utilizare a aplicației de peste 80%.

TransferGo a fost înființată în 2012 de patru lituanieni, iar sediul central se află în Londra, Marea Britanie. În prezent, compania are birouri și în Vilnius, Berlin, Istanbul și Varșovia. TransferGo numără peste 2,5 milioane de clienți din întreaga lume.

sursa: mediafax.ro

Comisia Europeană se pregăteşte să deschidă un proces împotriva producătorului de vaccinuri AstraZeneca, a relatat miercuri seară publicaţia Politico, citând cinci diplomaţi din UE, rămaşi sub protecţia anonimatului, potrivit Reuters.

La o întâlnire de miercuri a ambasadorilor, majoritatea ţărilor din UE au spus că vor sprijini darea în judecată a companiei în urma plângerilor că nu a livrat dozele de vaccin promise blocului comunitar.

Scopul acestei proceduri judiciare este de a obliga AstraZeneca să livreze dozele stabilite prin contractul său cu UE, a mai scris Politico, citând un diplomat.

Alţi doi diplomaţi au precizat că există un termen limită, până la sfârşitul acestei săptămâni, până la care ţările din UE pot opta pentru retragerea din această acţiune judiciară.

AstraZeneca a stârnit nemulţumirea UE în ianuarie, atunci când a anunţat că nu va putea să livreze blocului comunitar numărul de doze anticipat iniţial.

Compania a livrat 30 de milioane de doze, în loc de 100 de milioane de doze promise

Până la sfârşitul primului trimestru, compania a livrat Uniunii Europene 30 de milioane de doze, şi nu 100 de milioane de doze promise prin contractul cu UE.

Acest deficit a încetinit campaniile de vaccinare din ţările din UE.

Compania speră să livreze circa 70 de milioane de doze până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din acest an, când ar fi trebuit să ofere toate cele 300 de milioane de doze prevăzute în înţelegerea cu UE. Agerpres