ECONOMIE
Criza forţei de muncă, între cele mai importante provocări din 2020 pentru mediul de afaceri
Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri, potrivit ultinului „Barometru privind starea economiei”, realizat de compania de consultanţă Frames şi dat vineri publicităţii.
După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă tinde să revină în prim-plan. Astfel, anul viitor este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, îngheţate, cu consecinţe directe în înrăutăţirea cadrului macroeconomic.
Întrebaţi care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în anul viitor, peste 60% dintre firmele intervievate au indicat problema forţei de muncă, 53% dintre respondenţi au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% – creşterea inflaţiei, iar 36% s-au arătat îngrijoraţi de o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb.
„Criza forţei de muncă s-a accentuat în 2019, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii. În 2020, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluţii, cea mai solicitată de investitorii fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor, mai ales a celor tineri, în ţară, vezi modelul polonez”, arată concluziile Barometrului.
Dincolo de criza forţei de muncă, investitorii estimează că economia va continua să se confrunte cu aceleaşi probleme structurale ca şi în 2019.
„Într-un an cu două runde de alegeri, este puţin probabil să asistăm la măsurile de restructurare necesare echilibrării cadrului macroeconomic, având în vedere potenţialul impact negativ din punct de vedere electoral. În aceste condiţii, problemele din 2019 precum blocajul financiar se vor accentua anul viitor, mai ales în condiţiile în care finanţarea business-ului va continua să fie o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea investitorilor”, afirmă experţii.
Interesant este că din topul temerilor investitorilor a reieşit „creşterea fiscalităţii”, semn că oamenii de afaceri speră ca 2020 să aducă un Cod Fiscal fără modificări importante, având în vedere contextul electoral.
Temerile investitorilor privind decelerarea evoluţiei economice din S2 2019, prezentate în ediţia din iulie a Barometrului Frames, s-au confirmat, creşterea economică fiind sub cea estimată de Comisia Naţională de Prognoză şi de fostul guvern.
În noua cercetare, realizată în această lună, oamenii de afaceri estimează că, în 2020, economia va continua să pună frână, pe fondul accentuării dezechilibrelor macro7economice. 59% dintre companiile chestionate estimează, astfel, că economia va creşte anul viitor cu 3-3,5%, iar 27% văd un avans economic chiar mai redus, sub nivelul de 3%. Numai 14% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%.
Proiectul de buget pe anul 2020 se bazează pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.
„În 2020, consumul, cu bune şi rele, va continua să reprezinte motorul principal al economiei, însă cu o rată de creştere ceva mai temperată. Anul viitor va aduce multe semne de întrebare în sectoare precum agricultura, aflată încă în zona meteo-sensibilă, construcţiile – în condiţiile incertitudinilor legate de Programul ‘Prima Casă’, şi mai ales în zona producţiei industriale, acolo unde ultimele luni au marcat o decelerare semnificativă. În condiţiile în care principalii parteneri comerciali ai României se confruntă, la rândul lor, cu probleme economice, provocările vor fi semnificative, cu impact direct în economie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Combinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze în 2020.
După ce, în barometrul din iulie 2019, o treime dintre oamenii de afaceri chestionaţi de Frames prognozau cursul în a doua parte a anului în intervalul 4,7-4,75 lei, fapt confirmat de evoluţia din prezent, pentru 2020 cei mai mulţi investitori (68%) anticipează un curs oficial în jurul nivelului de 4,85 lei/euro. 21% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,85-4,9 lei, iar 11% văd cursul sub 4,85 lei/euro.
„Presiunile pe cursul de schimb vor continua să fie semnificative, în condiţiile accentuării dezechilibrului balanţei comerciale. Stimularea consumului va determina creşterea, în continuare, a importurilor, iar presiunea inflaţionistă se va accentua. BNR, cel mai probabil, va lăsa leul să evolueze pe un culoar mai amplu, în tentativa de a echilibra deficitele”, afirmă analiştii de la Frames.
Într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulţi dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerţ vor genera cel mai ridicat nivel de interes. Serviciile (47%), construcţiile (37%), transportul şi depozitarea (28%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (23%) se vor afla, de asemenea, în topul investiţiilor interesante.
De remarcat scăderea semnificativă a apetitului pentru agricultură, silvicultură şi pescuit faţă de ediţia precedentă a Barometrului Frames, de la 27% la 12%, un semn că provocările din zona de costuri de producţie, pricing, distribuţie şi vânzare s-au accentuat.
„Importurile alimentare au ajuns, din păcate, să ocupe mare parte din piaţă. Coroborat cu alte probleme, precum seceta, gripa aviară, cea porcină, business-ul agricol, în principal cel din zona micilor ferme, a devenit unul extrem de riscant, iar apetitul investitorilor a scăzut semnificativ”, afirmă experţii.
Acest fapt este dovedit de datele de la Registrul Comerţului care arată că, în 2019, numărul firmelor noi din acest sector a scăzut cu peste 50%.
„Stimulat de creşterile salariale, consumul va continua să genereze cel mai ridicat interes şi în 2020, cu un tot mai puternic accent în zona de online. Sectorul de transport şi depozitare, strâns legat de acest segment, va aduce, de asemenea, o profitabilitate optimă, iar serviciile dedicate firmelor şi populaţiei vor înregistra, în continuare, un interes major. Sectorul construcţiilor va continua să crească, iar presiunea pe preţuri se va accentua în zona marilor oraşe, acolo unde cererea de spaţii de locuit şi de birouri este semnificativă. Investiţiile în zona de IT (software) vor reprezenta, de asemenea, un punct de interes, grevate însă de criza de personal, extrem de puternică în acest sector”, mai arată concluziile barometrului.
Dincolo de provocările economice şi de investiţiile cu potenţial din 2020, oamenii de afaceri au fost chestionaţi şi în privinţa măsurilor pe care le consideră necesare dezvoltării un cadru economic stabil. Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi.
Digitalizarea administraţiei publice (56%), investiţiile în infrastructură (45%), reducerea aparatului bugetar (38%) şi un plan naţional de reconversie profesională (24%) se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.
„Informatizarea ANAF, a întregului sector public, o simplificare a procedurilor administrative în relaţia dintre mediul public şi privat, implementarea unei Agende Digitale reale reprezintă unul dintre paşii care pot fi realizaţi începând din 2020, dacă există voinţă politică. Emiterea tuturor facturilor din economie, de exemplu, sub supravegherea Fiscului va elimina, cu siguranţă, o bună parte din economia subterană, iar plata taxelor şi impozitelor online va eficientiza colectarea veniturilor bugetare. În plus, va determina o creştere a nivelului de credibilitate a României pe pieţele internaţionale”, susţine Negrescu.
În ceea ce priveşte restructurarea aparatului public, analiza arată că este puţin probabil ca guvernul actual să ia măsurile necesare de reformă, mai ales că nu beneficiază de o majoritate parlamentară. Cum 2020 va fi un an de tranziţie spre o nouă guvernare cu un orizont teoretic de 4 ani, cel mai probabil măsurile de reformă vor fi amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite. Investitorii speră, din această perspectivă, ca toate măsurile luate de noua guvernare să se fundamenteze pe analize de impact şi pe consultări cu mediul de afaceri.
Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 1 – 15 decembrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. AGERPRES
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
O ursoaică cu trei pui, văzută în zona Dealului Mamut de lângă Alba Iulia. Cetățenii au primit un mesaj Ro-Alert
VIDEO: Festivitatea de premiere la Crosul Unirii 2024, la Alba Iulia. Alergătorii care au urcat pe podium
UPDATE: INCENDIU la o pensiune din Rimetea. Focul a izbucnit la o centrală pe lemne. Pompierii intervin cu trei autospeciale
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
VIDEO: Degustare de vinuri, la Alba Iulia. 50 de degustători au luat „pulsul” calității vinurilor produse în acest an
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
VIDEO: Măsuri de siguranță luate pentru alegerile prezidențiale, în Alba. Ce trebuie să știe alegătorii
