ACTUALITATE
Criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni
Criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni din cele mai sărace ţări ale lumii, atenţionează un nou raport publicat joi de Programul ONU pentru dezvoltare (PNUD), citat de Reuters.
Creşterea drastică a preţurilor la o serie de bunuri esenţiale înregistrată în acest an se resimte deja în unele părţi din Africa subsahariană, Balcani şi Asia, a relevat o analiză realizată în 159 de ţări în curs de dezvoltare, subliniază administratorul PNUD, Achim Steiner.
În acest context, PNUD cere măsuri adaptate, cum sunt ajutoare financiare directe pentru cei mai vulnerabili şi extinderea Iniţiativei de suspendare a serviciului datoriei (DSSI) lansată de ţările bogate pentru a le ajuta pe cele sărace în timpul pandemiei de COVID-19.
Criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni: viteză uluitoare
„Această criză a costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni, cu o viteză uluitoare, iar acest lucru sporeşte constant ameninţarea tulburărilor sociale”, a insistat Steiner.
„Estimăm că actuala criză a costului vieţii a împins probabil peste 51 de milioane de oameni în sărăcie extremă, la 1,90 dolari pe zi, şi alte 20 de milioane la 3,20 dolari pe zi”, totalul pe plan global ridicându-se la peste 1,7 miliarde de oameni, notează autorii raportului.
Instituţii ca ONU, Banca Mondială şi FMI folosesc în analizele lor mai multe „praguri ale sărăciei”, unul pentru cele mai sărace ţări ale lumii, unde oamenii trăiesc cu 1,90 dolari pe zi sau mai puţin, altul de 3,20 dolari pentru economiile cu venituri medii inferioare şi unul de 5,50 dolari pentru ţările cu venituri medii superioare, menţionează Reuters.
Criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni: inegalitate şi criza climatică
Potrivit raportului, transferurile „ţintite” de lichidităţi de către guverne sunt mai „echitabile şi eficiente” decât subvenţionarea energiei sau alimentelor, de care tind să beneficieze păturile mai bogate ale societăţii.
„Pe termen lung, acestea generează inegalitate, exacerbează şi mai mult criza climatică şi nu atenuează impactul imediat”, a atras atenţia directorul pentru politici strategice al PNUD, George Gray Molina. AGERPRES
Citește mai mult pe Botosani24.ro