Connect with us

ECONOMIE

Cultivatorii de usturoi din județul Băzu, primii în ţară la beneficiarii ajutorului de minimis

Publicat



Un număr de 48 de producători de usturoi din judeţul Buzău, cu o suprafaţă de peste 90 de hectare, s-au înscris în Programul de susţinere a producţiei de usturoi, ocupând primul loc în ţară, a anunţat luni Biroul de presă al Direcţiei Agricole Judeţene Buzău.

Valoarea sprijinului financiar a acestui nou program este de 13.950 de lei la hectar, contravaloarea în lei a 3.000 de euro.

„După succesul Programului de sprijin pentru tomatele cultivate în sere şi solarii, aflat în al treilea an de implementare, unde s-au înscris în acest an 665 de producători, un alt program se adresează cultivatorilor de usturoi. Sunt deja 48 de solicitări, cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, cunoscută în întreaga ţară, ceea ce situează judeţul Buzău pe primul loc în ţară”, a declarat directorul DAJ Buzău, Cosmin Florea.

La rândul său, Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cercetător la Staţiunea legumicolă Buzău, unul din iniţiatorii acestui program, a declarat pentru AGERPRES că „la staţiunea de cercetare din Buzău s-au creat primele două soiuri autohtone, Benone şi Râmniceanu, în curs de omologare, dar lucrăm la alte soiuri, inclusiv la celebrul usturoi negru, atât de căutat de gastronomia din întreaga lume”. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ECONOMIE

Bugetele Rabla Clasic şi Rabla Plus destinate persoanelor fizice au fost suplimentate

Publicat

Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Plus şi cu 5 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Clasic, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

Suplimentarea a venit după ce bugetele alocate persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost epuizate, conform ZF, citat de MEDIAFAX.

 

Motivul pentru care au venit sumplimentările

 

Bugetul alocat iniţial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei, a fost rezervat integral la aproximativ 2 luni de la lansarea programului. A demonstrat interesul cetăţenilor faţă de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, lansate anul acesta pe 26 aprilie, s-au bucurat de un interes neaşteptat. S-a confirmat de epuizarea într-un timp foarte scurt a bugetelor alocate persoanelor fizice.

Astfel, cele 375 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Clasic, respectiv cele 260 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Plus au fost utilizate integral.

Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să cumpere autovehicule noi, mai puţin poluante, Administraţia Fondului pentru Mediu va suplimenta valorile destinate înscrierilor persoanelor fizice şi bugetele totale.

Programul Rabla Clasic pune la dispoziţie suma de 5 milioane de lei pentru noi înscrieri, începând din 26 iulie 2021. Se va desfăşura în paralel demersuri pentru suplimentarea bugetului total al programului cu suma de 200 de milioane de lei, care va putea fi utilizată la începutul lunii septembrie 2021.

Pentru Programul Rabla Plus, bugetul alocat persoanelor fizice se suplimentează cu 20 de milioane de lei, începând cu 26 iulie 2021. De asemenea, bugetul total al programului va fi majorat cu 200 de milioane de lei în data de 21 august 2021.

Persoanele care casează o maşină mai veche de 8 ani beneficiază în cadrul Programului Rabla Clasic de o primă de 7.500 lei la achiziţionarea unei maşini noi. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei, dacă emisiile generate de noul autovehicul sunt reduse, iar în cazul în care motorul este unul hibrid, se adaugă un ecobonus în valoare de 3.000 de lei.

 

Bonificațiile se pot cumula

 

Toate aceste bonificaţii se pot cumula, astfel că prin Programul Rabla Clasic, reducerea maximă poate ajunge la 12.000 de lei.

În cadrul Programului Rabla Plus, la achiziţionarea un autoturism 100% electric, beneficiarul primeşte un ecotichet de 45.000 de lei (~10.000 euro). La acesta se poate adăuga şi prima de casare, în valoare de 7.500 lei pentru casarea maşinii mai vechi de 8 ani. Dacă beneficiarul predă spre casare un autovehicul uzat şi cumpără un autovehicul electric hibrid plug-in, poate primi maxim 27.500 lei.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul bugetar a urcat la 2,96% din PIB după 6 luni. Soldul negativ, în scădere faţă de iunie 2020

Publicat

bani

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei”, precizează sursa citată.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzările de automobile electrice în UE au explodat dar rămân departe de obiectivele europene

Publicat

Cota de piaţă a automobilelor electrice s-a dublat în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al acestui an, dar rămâne departe de obiectivele preconizate pe termen mediu de Comisia Europeană în ideea de a proteja mediul înconjurător, relatează AFP.

Conform datelor publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), automobilele complet electrice au reprezentat 7,5% din înmatriculările de autoturisme noi în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu 3,5% în perioada similară a anului trecut. Pe o piaţă auto care funcţionează la ralanti, din cauza crizei sanitare, în perioada aprilie-iunie 2021 în UE au fost înmatriculate peste 210.000 de automobile electrice, în creştere cu 231,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost stimulată de progresele substanţiale înregistrate pe toate cele patru mari pieţe din regiune, în special în Spania (372,7%) şi Germania (357%).

Vehiculele hibride de tip plug-in au înregistrat o creştere şi mai spectaculoasă în trimestrul al doilea, înmatriculările crescând cu 255,8% până la 233.730 de unităţi. Italia a fost piaţa cu cel mai puternic ritm de creştere a înmatriculărilor de hibride plug-in în trimestrul al doilea, cu un salt de 659,3% în ritm anual.

Automobilele pe benzină încep să îşi piardă poziţia dominantă şi reprezintă în prezent mai puţin de jumătate din vânzările de autovehicule în UE, cu 1,17 milioane de vehicule vândute şi o cotă de piaţă de 41,8% în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de 51,9% în trimestrul al doilea al anului trecut.

Automobilele diesel, care au fost pe primul loc în unele state membre, au fost şi ele afectate şi nu mai reprezintă în prezent decât 20,4% din vânzări, comparativ cu aproape 30% în 2020.

Cu toate acestea, vânzările de automobile electrice pe baterie nu reprezintă decât o mică parte din cele 2,8 milioane de vehicule vândute în perioada aprilie-iunie în UE, în timp ce cota de piaţă a automobilelor care funcţionează pe combustibili tradiţionali (benzină şi motorină) este de 62,2%.

Comisia Europeană ar dori să accelereze tranziţia la automobilele electrice, având în vedere ajungerea la neutralitatea emisiilor de CO2 în 2050. La mijlocul acestei luni, Bruxelles-ul a anunţat un pachet de propuneri pentru a reduce cu 15% emisiile de CO2 în 2025, comparativ cu 2021, şi cu 55% în 2030, printre care se numără în special interzicerea comercializării de autovehicule noi pe benzină şi motorină începând din 2035.

„Constructorii dispun de o fereastră de oportunitate până în 2025 pentru a stimula vânzările de autovehicule pe benzină, care le aduc cele mai mari profituri. În schimb, începând din 2025, odată cu înăsprirea normelor europene, am urma să cunoaştem un nou val de vânzări de autovehicule electrice”, a apreciat expertul german Matthias Schmidt.

Mai mulţi constructori auto, printre care Stellantis (proprietarul mărcilor Peugeot şi Fiat), au anunţat că nu vor mai dezvolta noi motoare pe benzină şi vor limita opţiunile de motorizare. Alţii s-au angajat şi mai radical în tranziţia spre vehiculele electrice, unele mărci preconizând că vor deveni complet electrice, începând din 2025 pentru Jaguar şi cu 2030 pentru Volvo. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia până la maximul de 2.414 miliarde de lei în 2020

Publicat

bani
Arhivă foto

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 miliarde lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuţia românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, faţă de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuţia netă a populaţiei ajunsese la 2.275 mld. lei, depăşind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporeşte capacitatea popu­laţiei de a face faţă unor condiţii nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ţiei nete, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesităţii acoperirii unor situaţii nepre­vă­zute“, susţine BNR în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creşterea avuţiei imobiliare a româ­nilor a fost influenţată şi de majorarea pre­ţurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 faţă de T4/2019, pe fondul creşterii indicelui de preţ imobiliar şi al deprecierii monedei naţionale, indicând rezilienţa pieţei imobiliare. Această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivităţi productive“, explică specialiştii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

„Acest decalaj pune în evidenţă capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern şi dependeţa de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce priveşte îndatorarea totală a populaţiei şi-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creştere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 faţă de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluţiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe