Connect with us

ACTUALITATE

Cultură de canabis înfiinţată în Tulcea, într-un solar pentru fructe de pădure

Publicat



Trei tulceni acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc au fost reţinuţi de poliţişti, după ce unul dintre ei a înfiinţat o cultură de canabis într-un solar în care familia lui cultiva şi creştea fructe de pădure, legume şi flori.

Potrivit unui comunicat transmis vineri de Biroul Teritoriul Tulcea al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cultura de canabis a fost înfiinţată în luna mai, iar luna aceasta, atunci când plantele au ajuns la maturitate, cei trei au recoltat mugurii de canabis, i-au ambalat în pungi de câte 100 şi 200 de grame şi i-au pregătit pentru comercializare.

Procurorii DIICOT şi lucrători de poliţie judiciară din cadrul SCCO Tulcea au efectuat, joi şi vineri, cinci percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost ridicate cantitatea de aproximativ 2 kilograme de muguri de canabis, telefoane mobile şi un autoturism de lux.

“La data de 14 august, Tribunalul Tulcea a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, pentru o durată de 30 de zile”, se menţionează în comunicatul DIICOT.

Potrivit sursei citate, acţiunea a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi al Serviciului de Acţiuni Speciale Tulcea. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Belgia, una dintre țările europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus, a depăşit pragul de 10.000 de morţi

Publicat

Belgia, una dintre ţările europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus, a depăşit miercuri pragul de 10.000 de morţi, potrivi cifrelor date publicităţii de institutul pentru sănătate publică Sciensano, informează AFP.

Această ţară, cu circa 11,5 milioane de locuitori şi cu o mare densitate a populaţiei, a înregistrat 10.001 decese, dintre care 13 în ultimele 24 de ore, şi 117.115 de cazuri de contaminare în total, comparativ cu 115.353 cu o zi înainte, potrivit bilanţului cotidian al Sciensano.

Autorităţile belgiene au optat de la începutul pandemiei, în urmă cu şapte luni, pentru o recenzare extinsă a deceselor, adăugând cele intervenite la spital şi în căminele de bătrâni. Au fost incluse şi decesele posibil cauzate de noul tip de coronavirus, fără neapărat ca un test să fi putut confirma această suspiciune.

În vârful pandemiei, în aprilie, Belgia a înregistrat vreme de circa zece zile peste 250 de decese zilnic, cu un record de 321 de decese pe 8 aprilie, potrivit cifrelor Sciensano.

Pragul de 5.000 de morţi a fost depăşit pe 17 aprilie

Începând din vară, capacităţile de depistare au crescut în Belgia considerabil, ducând la o majorare netă a numărului de cazuri pozitive, accentuată în special în septembrie, odată cu încheierea concediilor şi începutul noului an şcolar şi universitar.

Numărul zilnic de decese a crescut de la începutul lunii, trecând în ultimele zile de 7-8 în medie, persoanele în vârstă sau cele cu probleme de sănătate fiind tot mai numeroase printre cei contaminaţi.

Bătrânii din circa 1.500 de aziluri din Belgia au fost puternic afectaţi de pandemie. Aceste instituţii au înregistrat în jur de jumătate dintre decese, potrivit cifrelor oficiale, care cresc cu aproape două treimi (64%) dacă sunt adăugaţi şi rezidenţii căminelor de bătrâni decedaţi la spital, a calculat în iulie filiala belgiană a organizaţiei Medici fără Frontiere (MSF), denunţând situaţii de sfârşit de viaţă “uneori îngrozitoare”. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un nou termen în dosarul ”Colectiv”, în care este judecat Cristian Popescu-Piedone

Publicat

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la dezbaterile în dosarul ”Colectiv” în care a fost condamnat în primă instanţă la opt ani şi 6 luni închisoare.

La primul termen din 18 septembrie, Cristian Popescu-Piedone nu s-a prezentat la proces, el aflându-se la acea dată în izolare.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Astronauţii se vor confrunta la suprafaţa Lunii cu un nivel de radiaţii de 200 de ori mai ridicat decât pe Terra

Publicat

ecipsa una

Astronauţii care vor explora suprafaţa Lunii vor fi expuşi unui nivel de radiaţii de aproximativ 60 de microsieverţi pe oră, de cinci până la 10 ori mai mare decât nivelul de expunere al pasagerilor dintr-un zbor transatlantic sau de aproximativ 200 de ori mai mare decât nivelul de radiaţii de la nivelul mării.

“Cu alte cuvinte, o şedere pe termen mediu sau lung pe Lună îi va expune pe astronauţi la doze mari de radiaţii”, conform coautorului acestui studiu, Thomas Berger, fizician specializat în radiaţii de la Institutul de Medicină Aerospaţială din cadrul Centrului Aerospaţial German din Koln.

Nivelul de radiaţii este mare, într-adevăr, însă nu suficient de mare pentru a stopa ambiţiile de revenire a astronauţilor pe suprafaţa selenară, notează Space.com.

Oamenii de ştiinţă cunosc de mai mult timp că nivelul radiaţiilor este relativ ridicat pe Lună, corp cosmic care nu are o atmosferă şi un câmp magnetic care să îi protejeze suprafaţa de radiaţiile solare. Însă nivelul exact de radiaţii la care sunt expuşi astronauţii pe Lună nu era până acum cunoscut.

Spre exemplu, dozimetrele (aparate pentru măsurarea radiaţiilor, n.r.) duse pe Lună de astronauţi în era misiunilor Apollo (1969 – 1972) au înregistrat expunerea cumulativă la radiaţii pentru întreaga misiune şi nu nivelurile de radiaţii existente la suprafaţa satelitului natural al Pământului. Noul studiu ne oferă acest detaliu important.

Nivelurile de radiaţii au fost detectate cu ajutorul instrumentului LND (Lunar Lander Neutron and Dosimetry), construit de germani şi folosit în cadrul misiunii selenare chineze Chang’e 4. Misiunea Chang’e 4 a scris istorie în ianuarie 2019, devenind prima misiune care a aselenizat controlat pe aşa-numita faţă nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e 4 este formată din roverul Yutu-2 (“Iepurele de Jad 2”) şi dintr-un modul de aselenizare, ambele încă în stare de funcţionare.

Instrumentul LND face parte din bagajul de instrumente instalate la bordul modulului de aselenizare, iar poziţia sa parţial ferită ne oferă “un bun indiciu cu privire la nivelul de radiaţii care se înregistrează în interiorul unui costum de astronaut’, conform lui Berger.

Particulele ionizate, aşa cum sunt radiaţiile cosmice galactice (GCR), care sunt accelerate la viteze extreme în supernove îndepărtate, reprezintă aproximativ 75% din nivelul total de radiaţii de 60 microsieverţi pe oră măsurat de LND pe Lună.

Astfel, expunerea la GCR pe Lună este de aproximativ 2,6 ori mai ridicată decât cea la care sunt supuşi astronauţii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), conform studiului publicat în cel mai recent număr al revistei Science Advances.

Staţia spaţială, deşi se află pe orbita Pământului la aproximativ 400 de kilometri altitudine, este încă protejată de câmpul magnetic terestru.

NASA a anunţat că va trimite din nou astronauţi pe Lună în 2024, în cadrul programului Artemis, care are drept obiectiv înfiinţarea unei baze permanente sau semipermanente pe satelitul natural al Pământului, până la sfârşitul acestui deceniu. Experienţa dobândită în cadrul programului Artemis va fi folosită şi pentru a trimite apoi un echipaj uman pe Marte, misiune pe care NASA o anunţă la orizontul anilor 2030.

Nivelul anunţat al radiaţiilor de pe Lună, deşi relativ ridicat, nu va pune în primejdie programul Artemis, conform regulilor privind expunerea la radiaţii ce au fost stabilite de NASA.

Aceste reguli stipulează că niciun astronaut nu trebuie să fie expus, de-a lungul carierei, la o doză de radiaţii care să-i mărească riscul de mortalitate de cancer cu peste 3%. Nivelul real al acestei doze variază în funcţie de genul astronautului şi de vârsta de la care a început să fie expus la radiaţii, printre alţi factori.

Femeile şi astronauţii tineri sunt expuşi celui mai mare risc. Spre exemplu, o femeie care îşi începe cariera de astronaut la 25 de ani are o limită de expunere pe perioada carierei de 1 milion de microsieverţi, pe când un bărbat care pleacă în misiune la vârsta de 55 de ani poate fi expus unui nivel de radiaţii de patru ori mai mare.

Însă într-un mediu de expunere la 60 de microsieverţi pe oră, o femeie astronaut în vârstă de 25 de ani îşi poate petrece aproape 700 de zile terestre explorând suprafaţa Lunii, înainte de a atinge nivelul considerat maxim de expunere pentru întreaga carieră.

În plus, NASA are în vedere şi alte măsuri pentru limitarea expunerii la radiaţii a astronauţilor care vor explora Luna. “În misiunile mai lungi, pe Lună, astronauţii vor trebui să se protejeze de radiaţii acoperindu-şi habitatul cu un strat gros de sol şi roci selenare”, conform celuilalt coautor al acestui studiu, Robert Wimmer-Schweingruber, de la Universitatea Christian-Albrecht din Kiel, Germania.

“Această măsură poate reduce riscul de cancer şi de alte boli asociate expunerii la radiaţii pentru perioade îndelungate de timp, în cadrul misiunilor selenare”, a mai precizat Wimmer-Schweingruber, a cărui echipă a construit, de altfel, instrumentul LND.

Astfel de măsuri vor proteja astronauţii şi de unele evenimente solare potenţial periculoase, aşa cum sunt exploziile de tip SPE (solar particle events). În perioada de timp acoperită de noul studiu, instrumentul LND nu a înregistrat niciun astfel de eveniment solar, însă viitorii exploratori selenari ar putea să se confrunte şi cu un astfel de scenariu, mai notează Space.com. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Organizația Mondială a Sănătății: Un milion de decese provocate de COVID-19, ”un prag foarte trist, însă virusul poate fi stopat”

Publicat

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că un milion de decese provocate de COVID-19 reprezintă “un prag foarte trist”, după ce multe victime au suferit “o moarte extrem de dificilă, în singurătate”, iar familiile lor nu au putut să-şi ia la revedere, relatează Reuters.

Numărul deceselor la nivel global a depăşit marţi un milion, potrivit unui bilanţ Reuters, o statistică sumbră a unei pandemii care a devastat economia mondială, a suprasolicitat sistemele de sănătate şi a schimbat modul în care trăiesc oamenii.

“Atât de mulţi oameni au pierdut atât de mulţi oameni şi nu au avut şansa de a-şi lua rămas bun. Mulţi oameni care au murit singuri … Este o moarte teribil de dificilă şi în singurătate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva. “Singurul lucru pozitiv la acest virus este că poate fi stopat”, a mai spus ea. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate