Adunarea Naţională de la Alba-Iulia a fost convocată la 20 noiembrie 1918. La 1 Decembrie 1918 a fost adoptată în unanimitate Rezoluţiunea Unirii Transilvaniei cu România. A doua zi, pe 2 decembrie, a luat fiinţă Consiliul Dirigent, guvernul provizoriu care a făcut transferul de autoritate către noua capitală, Bucureşti.

Citește și Cum se pregătește Alba Iulia pentru „Marea Invazie” de la 1 Decembrie. Peste 150.000 de oameni vor umple orașul, de CENTENAR

Succesiunea de mari decizii politice în circa 10 zile a fost un succes total. Un oraş de numai 10.000 de locuitori a primit 100.000 de manifestanţi si le-a asigurat alimente şi găzduire. Cel mai important, cei 1228 de reprezentaţi aleşi au deliberat în siguranţă în Sala Unirii. Oamenii de stat din 1918 aveau studii temeinice şi experienţă în a conduce şi a avea grijă de oameni. România începea cu dreptul!

Din motive logistice şi de siguranţă, în cetate au intrat numai cei 1228 de delegaţi. Fiecare avea asupra sa credenţionalul, mandatul din partea comunităţii pe care o reprezenta.

Citește și Prețuri halucinante de 1 decembrie la cazare în Alba Iulia. 2000 de euro, un sejur de 4 nopți într-un apartament

Măsurile de securitate au fost atât de stricte, încât în Sala Unirii nu a avut acces nici măcar fotograful Samuilă Mârza, deşi fotograful oficial Arthur Bach nu se prezentase. Este motivul pentru care nu există nici o fotografie de la momentul votului din 1 decembrie 1918.

Ştirile despre cum decurg lucrările erau duse din timp în timp celor 100.000 de români adunaţi pe platoul din afara cetăţii. La final, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, avându-l alături pe cel ortodox, Miron Cristea, a citit Rezoluţiunea de Unire a Transilvaniei cu România.

Citește și Statul american Iowa a proclamat 1 decembrie 2018 drept Ziua Aniversării a 100 de ani de la Unirea de la Alba Iulia

Performanţa logistică a Adunării plebiscitare de la Alba Iulia este cu atât mai semnificativă cu cât organizarea administrativă de sute de ani a Transilvaniei se dezintegra.

„Aş putea spune că era un haos, dar un haos ţinut sub control pentru că existau gărzi naţionale atât româneşti, cât şi maghiare, erau români care conduceau Comitetul Reunit al Gărzilor Române şi Maghiare, era un vid de putere pentru că Imperiul Austro-Ungar se destrăma. Organizarea de la Alba Iulia a fost ceva ce nu cred că vom mai întâlni. În condiția în care 10 zile s-a putut organiza această Adunare de la Alba Iulia, nu exista internet, rețele de socializare, telefoane. 10 zile, spun eu, a fost un record de organizare.(... )Florian Metrea, cel care a organizat de fapt Marea Adunare Naţională, el a fost şi premiat, citat pe ordinul de zia al armatei austriece cândva în 1905, dacă îmi aduc aminte, pentru că inventase un mod rapid de a trece un râu de către o trupă militară”, a spus Gabriel Rustoiu, istoric, Muzeul Unirii Alba-Iulia, reporterilor Digi24 care au realizat un documentar extins pe acest subiect.

Un oraş cu 10.000 de locuitori a primit 100 de mii de oameni, veniţi pe un ger năpraznic din cele mai îndepărtate colţuri ale Transilvaniei, Crişanei şi Banatului. Manifestanţii au fost apăraţi pe drum, găzduiţi, hrăniţi, informaţi. România Unită a început cu dreptul.

De ce Alba Iulia?

Alba Iulia era un oraş cât se poate de central în România, era un oraş cu argumente istorice. Aici, în oraşul Marii Uniri, în 1600, Mihai Viteazul intrase în Palatul Principilor şi unise pentru prima dată cele trei ţări române. Alte argumente au fost cele de ordin tehnic. Alba Iulia era un oraş care avea mult mai multe posibilităţi de cazare pentru cei care luau parte la Adunare. Şi în al doilea rând era gara şi legăturile feroviare mult mai bune decât Blajul, de exemplu.

„Un alt punct forte al oraşului Alba Iulia era garda naţională. La Alba Iulia exista cea mai puternică gardă naţională din Transilvania. De ce? Pentru că aici a existat cel mai mare depozit de arme din Transilvania, gardiştii au reuşit să pună mâna pe acest depozit, garda maghiară civilă din oraşul de jos a fost dezarmată, trupele maghiare din cetate - din regimentul 50 infanterie - a fost de asemenea dezarmat. Şi garda naţională română din Alba Iulia s-a făcut stăpână pe un depozit foarte bun, foarte mare de arme. Iar aceste arme au fost răspândire şi la celelalte gărzi din jur. Practic, Alba Iulia era cel mai sigur oraş din Transilvania în acel moment”, a declarat pentru sursa citată, Gabriel Rustoiu, istoric, Muzeul Unirii Alba-Iulia.

Sursă: digi24