Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari, conform Ziarului Financiar.

Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.

Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.

Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.

Studiu: Ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaților. „Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”

Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.

Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari.

Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.

„Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist.

„Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.

Studiu: Ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaților. Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA

Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.

Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.

Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.

(sursa: Mediafax)

Mai multe cupluri s-au căsătorit și au divorțat în ianuarie 2023, față de aceeași lună a anului 2022, însă, comparativ cu decembrie 2022, numărul căsătoriilor și al divorțurilor au scăzut, arată datele INS publicate miercuri.

În luna ianuarie 2023, numărul naşterilor înregistrate a scăzut faţă de luna ianuarie 2022, dar a crescut faţă de luna precedentă (decembrie 2022).

Numărul deceselor înregistrate în luna ianuarie 2023 a scăzut faţă de luna ianuarie 2022, dar a crescut faţă de luna precedentă (decembrie 2022).

În luna ianuarie 2023 numărul căsătoriilor şi numărul divorţurilor înregistrate au crescut faţă de luna ianuarie 2022, dar au scăzut faţă de luna decembrie 2022.

În ianuarie 2023, s-a înregistrat naşterea a 13.881 copii, cu 651 mai mulţi copii decât în luna decembrie 2022.

Numărul deceselor înregistrate în luna ianuarie 2023 a fost de 24236 (12663 bărbaţi şi 11573 femei), cu 532 decese (262 bărbaţi şi 270 femei) mai multe decât în luna decembrie 2022.

Mai multe căsătorii şi divorţuri în ianuarie 2023 faţă de ianuarie 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna ianuarie 2023 a fost de 85 copii

Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna ianuarie 2023 a fost de 85 copii, în scădere cu 17 faţă de luna decembrie 2022.

În luna ianuarie 2023, 67,1% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (10061 decese, reprezentând 41,5%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 6194 decese, reprezentând 25,6% la persoanele de 70-79 ani) şi 18,0% reprezentând 4369 decese la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (100 decese), 20-29 ani (87 decese) şi 5-19 ani (76 decese).

După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna ianuarie 2023 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (13345 persoane, reprezentând 55,1%); tumorile (4101 persoane, reprezentând 16,9%); bolile aparatului respirator (2688 persoane, reprezentând 11,1%).

Sporul natural s-a menţinut negativ (-10355) în luna ianuarie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

În luna ianuarie 2023, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4904 căsătorii, cu 756 mai puţine decât în luna decembrie 2022.

Mai multe căsătorii şi divorţuri în ianuarie 2023 faţă de ianuarie 2022. Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 18 mai mic în luna ianuarie 2023

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 657 în luna ianuarie 2023, cu 1643 mai puţine decât în luna decembrie 2022.

În ce priveşte luna ianuarie 2023 faţă de luna ianuarie 2022, numărul născuţilor-vii înregistrat a fost mai mic cu 288.

Sporul natural a fost negativ atât în luna ianuarie 2023 (-10355 persoane), cât şi în luna ianuarie 2022 (-12146 persoane).

Numărul persoanelor care au decedat în luna ianuarie 2023 a fost cu 2079 mai mic faţă de luna ianuarie 2022.

După primele trei cauze principale de deces, în luna ianuarie 2023 faţă de luna ianuarie 2022, s-au înregistrat cu 733 mai puţine decese cauzate de boli ale aparatului respirator, cu 1553 mai puţine decese cauzate de boli ale aparatului circulator şi cu 237 mai multe decese având cauză principală tumorile.

Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 18 mai mic în luna ianuarie 2023 decât cel înregistrat în luna ianuarie 2022.

În luna ianuarie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 12018 persoane (6119 bărbaţi şi 5899 femei), iar în mediul rural decesul a 12218 persoane (6544 bărbaţi şi 5674 femei).

Faţă de aceeaşi lună din anul 2022, numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 502 persoane (310 bărbaţi şi 192 femei) în mediul urban şi cu 1577 persoane (721 bărbaţi şi 856 femei) în mediul rural.

Numărul căsătoriilor a fost, în luna ianuarie 2023, cu 477 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.

Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna ianuarie 2023 s-au pronunţat cu 47 divorţuri mai multe decât în luna ianuarie 2022.

Sursa: Mediafax

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în prima lună din 2023 a fost de 1.668, în creştere cu 30,41% comparativ cu prima lună din 2022.

Conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 212 (număr în creştere cu 120,83% faţă de ianuarie 2022),

Capitala fiind urmată de judeţele Braşov, cu 83 de firme suspendate (în creştere cu 48,21%), Cluj -71 (plus 26,79%), Maramureş – 68 firme (+112,5%) şi Timiş – 62 (+14,81%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Giurgiu – 10 (în scădere 23,08% faţă de ianuarie 2022), Tulcea – 11 (plus 120%), Covasna – 12 (plus 71,43%), Brăila – 14 (plus 16,67%) şi Caraş-Severin – 14 (plus 75%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 434 (+10,71%), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 179 suspendări (+47,93%) şi informaţii şi comunicaţii – 143 suspendări (+123,44%).

Agerpres