Connect with us

ACTUALITATE

Cum a SPART Cârțu o bancă elvețiană acum 11 ani. 12.000 euro l-a costat pe fostul antrenor al CFR Cluj

Publicat

sorincartu.jpg

Acum 11 ani, Sorin Cârțu, pe vremea aceea antrenor la CFR Cluj, spărgea geamul unei bănci de rezerve la meciul din Liga Campionilor cu Basel, pierdut de clujeni cu 0-1.

Pe 23 noiembrie 2010, CFR Cluj juca în deplasare la Basel. La un moment dat, într-un exces de furie din cauză nu mai avea schimbări și un jucător s-a accidentat, forțând-ul pe Cârțu să evolueze cu un om în minus pe final, tehnicianul „s-a răzbunat” pe geamul băncii de rezerve, lovindu-l cu pumnii și picioarele. Trei luni a stat Cârțu în „Gruia”, în perioada 12 septembrie – 25 noiembrie 2010.

„Gestul de la Basel e singurul gest din viața mea pe care l-aș schimba. Și pe care îl regret! Eram foarte obosit, era al 11-lea joc pe care-l jucam în 36 de zile, apoi urma meciul cu Steaua! Aveam 12 meciuri în 40 de zile. O perioadă foarte obositoare. Mă culcam în pat și mă sculam pe jos! Așa eram de stresant și de încărcat. După meci eu nu mai voiam să aud de nimic.

Peste încă o zi trebuia oricum să intru în febra meciului. La meciul ăla cu Basel n-am stat deloc pe bancă, am stat doar în picioare. Când am ieșit pe teren, doctorul și cu Matei, organizatorul nostru s-au așejat pe primele două locuri pe bancă. Dar le-am zis ca în timpul meciului să mă lase pe mine lângă geam.

Era și un geam… Crezi că am fost primul care a dat cu pumnul în el? Am plătit eu tot! 12.000 de euro m-a costat. 10.000 de euro la UEFA și două mii geamul, plus o etapă suspendare. A venit și arbitru de tușă la mine că mă calmez, că trebuie să scrie în raport… El n-a scris nimic în raport, eu nu m-am luat de arbitri”, a declarat Sorin Cârțu.

„Am avut un moment de nervozitate”

Președintele celor de la CSU…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Emil Boc promite prețuri decente la parkingul amenajat la Aeroportul Cluj. Nimeni nu se poate plânge de prețurile din oraș

Publicat

park and ride e1641216494399.jpg

Primarul Emil Boc promite prețuri decente la park&ride-ul care va fi realizat în apropierea Aeroportului internațional din Cluj-Napoca.

Proiectul prevede între 800 și 1000 de parcări, dar și stații pentru autocare.

Inițial trebuia să fie realizat de Consiliul Județean Cluj, însă l-a preluat Primăria la finele anului 2021, din lipsă de fonduri.

Potrivit lui Emil Boc, „nimeni nu se poate plânge de prețuire practicate la parcările din oraș”.

Parcarea de la Aeroport va costa peste 60 milioane de lei.

Ideea proiectului este ca oamenii care vin din zona Apahida și Dej să își lase aici mașinile peste zi, să nu mai intre cu ele în oraș.

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Mai multe grădinițe și Colegiul Racoviță din Cluj reiau activitatea cu prezență fizică, de luni

Publicat

gradinita 1.jpg

După o săptămână de pauză cauzată de COVID, trei grădinițe și Colegiu Racoviță din Cluj-Napoca își reiau activitatea cu prezență fizică, de luni, 31 ianuarie.

Lista anunțată de către Prefectura Cluj:

– unitatea de învățământ preuniversitar Grădinița cu Program Prelungit „Helen” din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
– unitatea de învățământ preuniversitar Grădinița cu Program Prelungit „Emanuela” din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
– unitatea de învățământ preuniversitar Grădinița cu Program Prelungit „Mămăruța” (locația Bdul 21 Decembrie1989 nr.124) din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
– și clasele gimnaziale și liceul din unitatea de învățământ preuniversitar Colegiul Național Emil Racoviță din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lipsă mare de judecători la Curtea de Apel Cluj. Aglomerare. 145.000 de dosare soluţionate într-un an

Publicat

curtea de apel e1641468442626.jpg

Curtea de Apel Cluj a încheiat şi anul 2021 cu gradul de performanță „foarte eficient”, calificativ care a fost obţinut în mod constant, începând cu anul 2015, asta în condițiile în care se confruntă cu o creștere semnificativă a dosarelor și cu o criză de personal fără precedent.

La data 1 ianuarie, la nivelul Curţii de Apel Cluj şi al instanţelor din raza sa de activitate erau vacante sau vacantabile 40 de posturi de judecători, deficitul de personal fiind în creştere constantă faţă de 2019, când erau doar 10 astfel de posturi, arată reprezentanții CA Cluj, care au prezentat bilanțul activității pe anul trecut.

Activitatea intensă a judecătorilor este demonstrată de creşterea semnificativă a dosarelor nou intrate pe rolul Curţii de Apel Cluj, mai mult cu 1.783, prin raportare la anul 2020, când numărul acestora a fost de 8.193 şi tot în creştere cu 762 dosare faţă de anul 2019, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 9.214.

Deşi mai puţini numeric, în anul 2021 judecătorii Curţii au soluţionat 9.379 dosare, cu 1.129 mai multe ca în anul precedent.

„Efortul suplimentar evident depus de judecători nu a putut însă compensa creşterea accentuată a numărului de dosare, coroborată cu scăderea numărului de judecători, acest cumul de factori având drept consecinţă şi scăderea operativităţii cantitative a instanţei”, a precizat judecătorul Dana Gârbovan, președintele Curții de Apel Cluj.

Din punct de vedere numeric, anul 2021 s-a caracterizat printr-o creştere a numărului de dosare nou intrate la nivelul instanțelor din raza Curții de Apel Cluj, de la 133.256 dosare nou-intrate în 2020 la 140.395 dosare nou-intrate în 2021, se arată în…
Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Eurostat: România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

Publicat

România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE, dar se află pe la mijlocul clasamentului european în privinţa puterii de cumpărare, în aceeşi categorie cu Portugalia, Grecia, Ungaria sau Cehia.

Din cele 27 de ţări membre, 21 au prag de salariu minim naţional, singurele excepţii fiind Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Dintre cele 21 de ţări, 13 state din sud şi est au salarii minime sub 1000 de euro pe lună: Bulgaria (€332), Letonia (€500), România (€515), Ungaria (€542), Croaţia (€624), Slovacia (€646), Cehia (€652), Estonia (€654), Polonia (€655), Lituania (€730), Grecia (€774), Malta (€792) şi Portugalia (€823), scrie ZF.

Slovenia (€1 074) şi Spania (€1 126) au uşor peste pragul de 1000 de euro pe lună, în timp ce restul de şase state depăşesc 1500 euro: Franţa (€1 603), Germania (€1 621), Belgia (€1 658), Olanda (€1 725), Irlanda (€1 775) şi Luxemburg (€2 257).

Comparativ, în SUA salariul minim la nivel federal este de 1110 euro în ianurie 2022.

Practic, cel mai mare salariu minim din UE este de 7 ori peste cel mai mic. Dar, diferenţele dintre ţări sunt considerabil mai mici dacă se ia în calcul nivelul preţurilor.

Exprimat în funcţie de puterea de cumpărare (PPS), ţările cu preţuri mai mici stau mai bine decât cele cu preţuri mari, dincolo de nivelul salariului minim.

Salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg

Eliminând diferenţele în privinţa preţurilor, salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim este de doar 3 ori peste cel mai mic.

În acest context, Eurostat a împărţit ţările membre UE în două mari categorii: cele cu salarii minime de peste 1000 PPS (putere de cumpărare) şi cele sub acest nivel.

Din prima categorie fac parte Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania.

Al doilea grup include România, Portugalia, Malta, Croaţia, Grecia, Ungaria, Cehia, Estonia, Slovacia, Letonia şi Bulgaria. Calculat în acest fel, cel mai mare salariul minim din categorie aparţine României, cu 949 PPS, iar cel mai mic BUlgariei, cu 604 PPS.

În acest segment ar intra şi SUA, cu 920 PPS.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe