Renumitul ziar american The Washington Post a publicat un reportaj amplu dedicat vizitei Papei Francisc la Blaj. Jurnaliștii publicației au scris că Papa s-a întâlnit cu comunitatea romă dintr-un cartier al orașului, într-o biserică nouă atât de mică încât clerul a fost lăsat afară pentru a face înăuntru loc familiilor din cartierul respectiv, informează ziarul Alba24.ro.

”Papa Francisc și-a cerut scuze minorității etnice rome pentru istoria lor de discriminare în Europa și a adus un omagiu catolicilor români persecutați în timpul regimului comunist, în timp ce el și-a încheiat a treia și ultima zi cu un mesaj de iertare.

Francisc s-a adresat minorităților Transilvaniei în timpul unei vizite profund simbolice în România, la aproximativ 20 de ani după ce Sfântul Ioan Paul al II-lea a făcut prima călătorie papală în țara ortodoxă majoritară.

Înainte de a se îndrepta spre Vatican, Francisc a făcut o ultimă oprire și a vizitat o comunitate de romi, cunoscuți și sub denumirea de țigani, într-o biserică catolică recent construită, care a fost atât de mică încât organizatorii au cerut clerului să plece pentru a face mai mult loc pentru familiile acestora.

Acolo, Francis a cerut scuze pentru „numeroasele experiențe de discriminare, segregare și maltratare trăite de comunitățile voastre”, o referire la statutul de clasă a doua a minorității rome în România și în întreaga Europă, unde romii sunt mai predispuși săraci, cu risc de hărțuire, potrivit studiilor efectuate de Uniunea Europeană” au scris jurnaliștii Nicolae Dumitrache și Nicole Winfield.

De asemenea, articolul mai vorbește despre contextul vizitei Papei, despre declarațiile și acțiunile acestuia, dar și despre Blaj și despre Câmpia Libertății.

”Liturghia însăși a fost săvârșită de un episcop greco-catolic, dar a marcat și o premieră: a fost pentru prima dată când Francisc a prezidat o Liturghie a ritualului răsăritean ca papă, a spus Vaticanul.

A fost sărbătorită pe „Câmpia Libertății”în mod simbolic, o întindere uriașă la est de Blaj, care a fost locul unui importante adunări naționale în 1848. Un secol mai târziu, liderii comuniști au marcat aniversarea pe aceeași câmpie și au cerut ca greco-catolicilor să se alăture Bisericii Ortodoxe” au mai scris jurnaliștii.

De asemenea, aceștia au mai scris și despre cei șapte episcopi beatificați de Vatican, martiri morți în pușcăriile comuniste pentru credința lor.

Sursa: Washington Post, Alba24.ro