Connect with us

ACTUALITATE

Cum îți dai seama când ești mințit în mediul online? Ghid practic pentru identificarea știrilor false

Publicat



Dezinformarea nu e o glumă și este nevoie să contribuim cu toții pentru a pune capăt răspândirii ei, consideră Comisia Europeană. Iată câteva sfaturi practice care vă ajuta să identificați dezinformarea în mediul online, oferite de siteul instituției.

Una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în zilele noastre este lupta împotriva dezinformării în mediul online, devenind foarte important să fim capabili să o identificăm și să nu o răspândim.

Dezinformarea este orice informație falsă sau înșelătoare verificabilă, creeată, prezentată și diseminată în vederea obținerii unor avantaje economice sau pentru înșelarea intenționată a publicului.

Dar asta nu înseamnă că dezinformarea este întotdeauna ceva fals sau neadevărat. Răspândirea jumătăților de adevăr, amestecarea faptelor reale cu ficțiunea sau re-folosirea unui conținut în afara contextului original sunt practici comune menite să deruteze cititorii.

Dezinformarea poate avea consecințe adânci pentru societate și democrație. Ne poate influența procesele de decizie politică (votul de exemplu) sau chiar ne poate pune în pericol mediu înconjurător, sănătatea, siguranța personală și multe altele.

Cei care răspândesc dezinformarea folosesc multe trucuri pentru a-și îndeplini scopurile. Iată șase modalități care vă pot ajuta să identificați dezinformarea și ă opriți răspândirea ei în mediul online:

1. Verificați sursa

Vă este cunoscută sursa care vă aduce informația? Site-ul pe care o citiți seamană cu un site renumit dar nu este chiar la fel? Poate fi un prim semnal că sursa este înșelătoare sau cel puțin neserioasă.

Un site de știri serios are date de contact. Iar aici nu ne referim doar la o adresa de e-mail ci mai ales la o adresă fizică a redactiei, cu stradă, număr și oraș, cel puțin un număr de telefon și eventual persoanele care compun redacția și societatea sau organizația care detine publicația respectivă.

2. Verificați autorul

Dacă un autor sau jurnalist este credibil, ar trebui să puteți găsi și alte articole și materiale semnate de el și să găsiți locurile unde a mai scris.

Țineți minte că uneori un “expert online” poate să nu fie cu adevărat un expert pe subiectul respectiv. E o mare diferență între cineva specializat într-un domeniu și cineva obsedat de teoria conspirației.

Daca vedeti un cont de social media postând de sute de ori pe zi, deseori la ore ciudate cum ar fi ora 4 dimineața, este aproape sigur un “robot” care face asta. Alte lucruri care trebuie să vă dea de gândit sunt erorile de exprimare sau de limbaj și lipsa comentariilor din partea redacției.

3. Verificați ce se scrie

Înainte de a distribui ceva pe net verificați dacă povestea respectivă a fost prezentata și de media tradiționala cum ar fi televiziunile, site-urile cunoscute de știri sau ziarele.

Povestea respectivă are informații furnizate de către autorități publice, instituții sau ONG-uri? Țineti minte: site-urile credibile de știri au standarde clar definite iar știrile pe care le prezintă sunt echilibrate, cu surse cunoscute și sunt prezentate în context clar.

4. Verificati fotografiile si video-urile

“Sa îți crezi ochilor” nu mai este suficient în zilele noastre. Câteodata imagini vechi sunt folosite în contexte diferite sau sunt complet false. Pentru a verifica dacă o imagine este reală puteți încerca să găsiți sursa originală a pozei folosind instrumente găsite online.

Țineti minte ca tehnologia dezinformarii evolueaza constant iar un exemplu graitor este cel al aparitiei video-urilor manipulate denumite “deepfakes” în care, prin intermediul unor softuri, unor personaje foarte cunoscute li se atribuie discursuri care nu le aparțin sau fețele lor sunt aplicate aproape perfect pe alte corpuri.

5. Analizati emoțiile pe care vi le stârnește povestea pe care o citiți

Dacă un articol vă stârnește o emoție puternicș (negativă), cumpăniți un moment și întrebați-vă: este cineva interesat să îmi provoace în mod deliberat o asemenea emoție?

Cad într-o capcană? De multe ori, dezinformarea are rolul de a declanșa emoții negative și de a eroda încrederea publicului în autoritățile publice și în media profesionistă. Dacă vi se întâmplă asta, este bine întotdeauna să verificați povestea și la o altă sursă și să faceți comparație.

6. Raportați conturile suspecte

Dacă credeți că un cont de Facebook răspândește dezinformări, raportați-l. Platformele sociale au un astfel de instrument prin care puteți reclama aceste lucruri.

Lupta împotriva dezinformarii trebuie să fie un efort comun, coordonat, care să implice toate părțile relevante: de la institutții la platformele sociale, site-urile serioase de știri și mai ales cititorii.

Toti trebuie să ne protejam valorile democratice și modul de viață din Uniunea Europeană.

Sursă: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Început FENOMENAL de Bundesliga: Bayern Munchen s-a impus fără drept de apel, cu 8-0, în faţa Schalke 04

Publicat

Bayern Munchen a început în forţă noua ediţie a campionatului de fotbal la Germaniei, impunându-se fără drept de apel, cu scorul de 8-0, în faţa formaţiei Schalke 04, într-o partidă disputată vineri seara, cu porţile închise, pe stadionul Allianz Arena din capitala Bavariei.

Elevii antrenorului Hansi Flick au obţinut cu această ocazie a 22-a victorie consecutivă în toate competiţie, la mai puţin de o lună după ce au cucerit trofeul Ligii Campionilor, cu ocazia turneului Final 8 de la Lisabona.

Serge Gnabry a reuşit o “triplă” pentru gazde (4, 47, 59) pe parcursul jocului de la Munchen, în care şi-a făcut debutul sub culorile lui Bayern şi noul recrut Leroy Sane, transferat în această vară de la Manchester City, în schimbul sumei de 45 milioane euro. Sane şi-a trecut la rândul său numele pe tabela de marcaj, în minutul 71, oferindu-i totodată şi două pase decisive lui Gnabry.

Celelalte goluri au fost înscrise de Leon Goretzka (19), Robert Lewandowski (31 – penalty), Thomas Muller (69) şi Jamal Musiala (81), ultimul devenind, la 17 ani, ce mai tânăr marcator din istoria lui Bayern Munchen în Bundesliga.

După un sezon formidabil, în care a realizat tripla campionat-Cupa Germanie-Liga Campionilor, Bayern a făcut o demonstraţie de forţă în faţa rivalei din Gelsenkirchen,”transmiţând totodată un mesaj” rivalelor sale, după cum a subliniat la finalul meciului antrenorul Hansi Flick.

Sâmbătă sunt programate meciurile Eintracht Frankfurt – Arminia Bielefeld, Union Berlin – FC Augsburg, FC Koln – Hoffenheim, Werder Bremen – Hertha Berlin, VfB Stuttgart – SC Freiburg şi Borussia Dortmund – Borussia Moenchengladbach, în timp ce duminică se vor disputa partidele RB Leipzig – FSV Mainz şi VfL Wolfsburg – Bayer Leverkusen.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trump promite suficiente vaccinuri pentru toţi americanii până în aprilie 2021

Publicat

Preşedintele Donald Trump a promis că 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 vor fi fabricate până la sfârşitul anului şi vor fi într-un număr suficient pentru a vaccina 330 de milioane de americani până în aprilie 2021, informează AFP.

„Vom produce cel puţin 100 de milioane de doze până la sfârşitul anului şi, probabil, multe altele, sute de milioane de doze vor fi disponibile în fiecare lună şi vom avea suficiente vaccinuri pentru toţi americanii până în aprilie”, a declarat preşedintele american în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, reiterându-şi optimismul cu privire la rezultatul studiilor clinice în curs de desfăşurare a vaccinurilor experimentale.

Donald Trump nu a specificat ce producători vor putea livra aceste vaccinuri, dar două companii, Moderna şi Pfizer, sunt în faza 3 activă a studiilor clinice, prima aşteptând rezultatele în noiembrie, iar a doua în octombrie.

Moderna şi Pfizer au deja contracte cu executivul american pentru livrarea a sute de milioane de doze, iar oficialii din domeniul sănătăţii au început pregătirile pentru a putea stoca şi livra primele doze încă din octombrie, precum şi în în termen de 24 de ore după ce va fi primită autorizaţia din partea Agenţiei pentru medicamente.

Fiecare vaccin ar urma să fie injectat în două doze separate, la un interval de trei sau patru săptămâni.

Data disponibilităţii unui vaccin reprezintă un subiect în campania pentru alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. Candidatul democrat Joe Biden susţine că nu are încredere în Donald Trump în privinţa garantării integrităţii procesului de omologare ştiinţifică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bulgaria şi România, cea mai redusă utilizare a comerţului electronic din Uniunea Europeană

Publicat

laptop calculator

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul spectatorilor de la Roland Garros, REDUS drastic. Câte persoane au voie să asiste la meciuri

Publicat

Turneul de tenis de la Roland Garros, care urma să se dispute în luna mai, dar a fost amânat până la sfârşitul lui septembrie din cauza pandemiei de coronavirus, va putea primi maximum 5.000 de spectatori zilnic, în loc de 11.500, aşa cum au anunţat iniţial organizatorii, a indicat joi prefectura de poliţie din Paris, citată de AFP.

Pe data de 7 septembrie, Federaţia franceză de tenis (FFT) anunţase că turneul de Mare Şlem programat în perioada 27 septembrie – 11 octombrie va putea găzdui zilnic 11.500 de spectatori, repartizaţi în trei zone.

Decizia de reducere a numărului spectatorilor a fost luată pe fondul creşterii numărului de infectări cu SARS-CoV-2 din Franţa.

“Este important pentru viaţa sportivă, socială şi economică a ţării noastre ca un eveniment major precum turneul de al Roland Garros să poată fi organizat ţinându-se cont de imperativele sanitare”, a precizat FFT într-un comunicat.

În aceste condiţii, în cele 15 zile de competiţie, doar 75.000 de spectatori vor putea asista la competiţia de Grand Slam de la Paris, faţă de 520.000 câţi au fost prezenţi la ediţia din 2019. Agerpres

Citește mai departe