Dezinformarea nu e o glumă și este nevoie să contribuim cu toții pentru a pune capăt răspândirii ei, consideră Comisia Europeană. Iată câteva sfaturi practice care vă ajuta să identificați dezinformarea în mediul online, oferite de siteul instituției.

Una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în zilele noastre este lupta împotriva dezinformării în mediul online, devenind foarte important să fim capabili să o identificăm și să nu o răspândim.

Dezinformarea este orice informație falsă sau înșelătoare verificabilă, creeată, prezentată și diseminată în vederea obținerii unor avantaje economice sau pentru înșelarea intenționată a publicului.

Dar asta nu înseamnă că dezinformarea este întotdeauna ceva fals sau neadevărat. Răspândirea jumătăților de adevăr, amestecarea faptelor reale cu ficțiunea sau re-folosirea unui conținut în afara contextului original sunt practici comune menite să deruteze cititorii.

Dezinformarea poate avea consecințe adânci pentru societate și democrație. Ne poate influența procesele de decizie politică (votul de exemplu) sau chiar ne poate pune în pericol mediu înconjurător, sănătatea, siguranța personală și multe altele.

Cei care răspândesc dezinformarea folosesc multe trucuri pentru a-și îndeplini scopurile. Iată șase modalități care vă pot ajuta să identificați dezinformarea și ă opriți răspândirea ei în mediul online:

1. Verificați sursa

Vă este cunoscută sursa care vă aduce informația? Site-ul pe care o citiți seamană cu un site renumit dar nu este chiar la fel? Poate fi un prim semnal că sursa este înșelătoare sau cel puțin neserioasă.

Un site de știri serios are date de contact. Iar aici nu ne referim doar la o adresa de e-mail ci mai ales la o adresă fizică a redactiei, cu stradă, număr și oraș, cel puțin un număr de telefon și eventual persoanele care compun redacția și societatea sau organizația care detine publicația respectivă.

2. Verificați autorul

Dacă un autor sau jurnalist este credibil, ar trebui să puteți găsi și alte articole și materiale semnate de el și să găsiți locurile unde a mai scris.

Țineți minte că uneori un “expert online” poate să nu fie cu adevărat un expert pe subiectul respectiv. E o mare diferență între cineva specializat într-un domeniu și cineva obsedat de teoria conspirației.

Daca vedeti un cont de social media postând de sute de ori pe zi, deseori la ore ciudate cum ar fi ora 4 dimineața, este aproape sigur un “robot” care face asta. Alte lucruri care trebuie să vă dea de gândit sunt erorile de exprimare sau de limbaj și lipsa comentariilor din partea redacției.

3. Verificați ce se scrie

Înainte de a distribui ceva pe net verificați dacă povestea respectivă a fost prezentata și de media tradiționala cum ar fi televiziunile, site-urile cunoscute de știri sau ziarele.

Povestea respectivă are informații furnizate de către autorități publice, instituții sau ONG-uri? Țineti minte: site-urile credibile de știri au standarde clar definite iar știrile pe care le prezintă sunt echilibrate, cu surse cunoscute și sunt prezentate în context clar.

4. Verificati fotografiile si video-urile

“Sa îți crezi ochilor” nu mai este suficient în zilele noastre. Câteodata imagini vechi sunt folosite în contexte diferite sau sunt complet false. Pentru a verifica dacă o imagine este reală puteți încerca să găsiți sursa originală a pozei folosind instrumente găsite online.

Țineti minte ca tehnologia dezinformarii evolueaza constant iar un exemplu graitor este cel al aparitiei video-urilor manipulate denumite “deepfakes” în care, prin intermediul unor softuri, unor personaje foarte cunoscute li se atribuie discursuri care nu le aparțin sau fețele lor sunt aplicate aproape perfect pe alte corpuri.

5. Analizati emoțiile pe care vi le stârnește povestea pe care o citiți

Dacă un articol vă stârnește o emoție puternicș (negativă), cumpăniți un moment și întrebați-vă: este cineva interesat să îmi provoace în mod deliberat o asemenea emoție?

Cad într-o capcană? De multe ori, dezinformarea are rolul de a declanșa emoții negative și de a eroda încrederea publicului în autoritățile publice și în media profesionistă. Dacă vi se întâmplă asta, este bine întotdeauna să verificați povestea și la o altă sursă și să faceți comparație.

6. Raportați conturile suspecte

Dacă credeți că un cont de Facebook răspândește dezinformări, raportați-l. Platformele sociale au un astfel de instrument prin care puteți reclama aceste lucruri.

Lupta împotriva dezinformarii trebuie să fie un efort comun, coordonat, care să implice toate părțile relevante: de la institutții la platformele sociale, site-urile serioase de știri și mai ales cititorii.

Toti trebuie să ne protejam valorile democratice și modul de viață din Uniunea Europeană.

Sursă: Alba24.ro