Şefa diplomaţiei belgiene şi fost premier al acestei ţări europene, Sophie Wilmes, este internată cu COVID-19 într-o secţie de terapie intensivă după ce a început să aibă simptome vinerea trecută, iar sâmbătă a fost testată pozitiv la coronavirus, informează joi EFE.

Totuşi, potrivit AFP, care citează un purtător de cuvânt, “situaţia ei nu este îngrijorătoare”. “S-a dus la spital ieri seară (miercuri seară – n.r.)”, apoi “a fost internată la terapie intensivă”, a declarat sursa citată, care a adăugat că Wilmes “este conştientă şi comunică. Situaţia ei este relativ bună”.

Anturajul lui Wilmes, în vârstă de 45 de ani, a cerut să-i fie respectată intimitatea, au informat joi radioteleviziunile flamandă VRT şi francofonă RTBF.

Fostă şefă interimară a executivului între decembrie 2019 şi septembrie 2020 şi actuala şefă a portofoliului externelor în noul executiv belgian crede că s-a infectat din familie şi a anunţat pe reţelele sociale că a fost testată pozitiv la COVID-19.

Actualul premier Alexander de Croo i-a urat pe Twitter “însănătoşire rapidă” şi a amintit că “nimeni nu este imun la virus”.

În Belgia s-au înregistrat în ultimele 24 de ore 13.227 de cazuri noi de coronavirus, un record naţional de la începerea pandemiei. Agerpres

Germania a înregistrat un nou record de infectări cu coronavirus pentru 24 de ore, Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor anunţând joi 11.287 de noi cazuri, relatează DPA şi AFP.

Numărul este cu aproape 3.700 de cazuri mai mare decât cel înregistrat miercuri.

Precedentul record de cazuri pentru o perioadă de 24 de ore de la începutul pandemiei fusese anunţat duminică – 7.830 de infectări.

Germania înregistrează mai multe cazuri zilnice de coronavirus decât la începutul pandemiei în martie, deşi testarea s-a extins semnificativ de atunci.

Foarte probabil, în prima parte a anului existau mult mai multe cazuri nedepistate, înainte de sporirea capacităţii de testare.

Germania, la fel ca restul ţărilor europene, se confruntă de mai multe săptămâni cu o înmulţire semnificativă a cazurilor de infectare cu COVID-19.

În faţa acestui nou val, autorităţile germane au înăsprit măsurile împotriva pandemiei, adoptând în special interdicţii de adunare.

Au fost decise de asemenea restricţii locale, cum este cazul la Berlin, unde purtarea măştii a devenit obligatorie pe străzile aglomerate. AGERPRES

Spania a devenit oficial miercuri primul stat membru UE care atinge pragul de un milion de cazuri de noul coronavirus, în contextul în care restricţiile se înmulţesc în ţară pentru a limita amploarea celui de al doilea val al epidemiei, relatează AFP.

Ministerul spaniol al sănătăţii a anunţat în cursul serii 16.973 de cazuri în ultimele 24 de ore, ridicând la 1.005.295 totalul cazurilor înregistrate de la primul caz depistat pe 31 ianuarie pe insula Gomera, în arhipelagul Canare.

Din acest total, numărul morţilor este acum de 34.366, după ce 156 de noi decese s-au înregistrat în 24 de ore.

Spania, care numără circa 47 de milioane de locuitori, este cea de a şasea ţară din lume care atinge acest prag de un milion de cazuri, după SUA, India, Brazilia, Rusia şi Argentina, potrivit unei numărători efectuate de AFP plecând de la surse oficiale.

Al doilea val al pandemiei de COVID-19 s-a soldat cu mai puţini morţi decât primul, între martie şi aprilie, la vârful pandemiei, când Spania înregistra peste 800 de morţi pe zi. În plus, vârsta medie a pacienţilor contaminaţi a scăzut.

Dar, în condiţiile în care personalul medical se teme de o nouă saturaţie a spitalelor, ministrul sănătăţii, Salvador Illa, a declarat marţi că guvernul se gândeşte la noi măsuri restrictive, printre care şi impunerea unei interdicţii de circulaţie, cum au făcut-o deja Franţa, Belgia, Slovenia şi Italia, în două regiuni.

“Vom avea săptămâni foarte dificile, vine iarna, al doilea val nu mai este o ameninţare, este o realitate în toată Europa”, a avertizat Illa, care a adăugat că guvernul este “deschis la toate propunerile” pentru limitarea contagierilor. Agerpres

Aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei, a declarat, după o vizită pe şantier, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, care a adăugat că, anul trecut, a fost impresionat, când a aflat de acest proiect.

“Este pentru a doua oară în ultima săptămână când sunt prezent la Braşov şi mi-am dorit foarte mult să vizitez aeroportul. Turiştii din Israel sunt pe primul loc din punctul de vedere al numărului oaspeţilor străini care vizitează Braşovul, iar faptul că anul viitor vom avea aici un aeroport va face ca accesul turiştilor israelieni să fie şi mai facil. Cred că aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei. Anul trecut, când am aflat despre acest proiect şi despre faptul că într-un an şi jumătate veţi reuşi să aveţi aici un aeroport, am rămas impresionat. Vă felicit”, a spus ambasadorul David Saranga, la finalul vizitei pe şantierul aeroportului, conform unui comunicat de presă remis de CJ Braşov.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a spus, conform sursei citate, că are convingerea că judeţul Braşov va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura.

“I-am arătat excelenţei sale David Saranga că lucrările avansează extrem de bine la Aeroportul Braşov. Avem toată convingerea că judeţul Braşov, care a devenit cea mai importantă destinaţie turistică a României, va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura, astfel încât transferul pasagerilor din diverse colţuri ale lumii la Braşov să se realizeze cât mai uşor”, a afirmat Veştea.

Vizita ambasadorului Israelului în România a mai cuprins, miercuri, participarea la evenimentul de inaugurare a noului mall din Centrul Civic al Braşovului, construit de subsidiara din România a unei companii israeliene. AGERPRES