O parte din acoperişul Băilor Imperiale Austriece din staţiunea Băile Herculane s-a prăbuşit, iar lucrările de punere în siguranţă a clădirii nu sunt posibile din cauza situaţiei juridice incerte şi a faptului că, de-a lungul timpului, nu s-au găsit soluţii pentru restaurarea patrimoniului inestimabil al staţiunii şi readucerea acestuia în circuitul turistic.

"În momentul de faţă, o parte din acoperiş a căzut. Noi nu ne exonerăm de vină, însă, demersurile pe care noi le-am făcut au fost cele care trebuiau făcute. Mai exact, clădirea este a Primăriei Băile Herculane, dar terenul de sub clădire, nu este. Am discutat cu proprietarii şi, iniţial, şi-au dat acordul verbal pentru a putea duce proiectul la bun sfârşit, respectiv, punerea în siguranţă a clădirii, numai că atunci când ne-am dus cu hârtiile, nu au mai vrut să semneze. Din păcate, fără acordul proprietarilor, nu se poate face nimic la clădirea respectivă", a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Băile Herculane, Delia Iliescu.

Pe lângă toate acestea, terenul este pus sub sechestru de către DIICOT şi DNA, din cauza proceselor în care sunt implicaţi proprietarii terenului. Primăria Băile Herculane colaborează, în prezent, şi cu o echipă de tineri arhitecţi din Timişoara, care au întocmit acest proiect de punere în siguranţă a acestei clădiri, dar şi a altora din oraşul-staţiune.

Clădirea Băilor Imperiale Austriece este unul dintre imobilele emblematice pentru istoria bimilenară a staţiunii Băile Herculane. Aceasta a fost construită între anii 1883 şi 1886, după planurile arhitectului maghiar Ignac Alpar, fiind, la vremea respectivă, una dintre cele mai frumoase edificii balneare din Europa. Investiţia a fost, atunci, de 750 mii guldeni. Clădirea are o configuraţie simetrică, o intrare principală cu un portic, pe sub care veneau trăsurile, o sală de aşteptare şi două aripi, cea din dreapta intrării - termosalină şi aripa din stânga - termosulfuroasă. Tot aici se găsesc şi cabinele imperiale, unde au făcut tratament împăratul Franz Joseph şi împărăteasa Sissi. În 1854, Împăratul Austriei Franz Joseph spunea despre această staţiune că este chiar cea mai frumoasă de pe continent. În perioada interbelică, au venit la tratament, în clădirea Băilor Imperiale Austriece, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu şi Nicolae Iorga, dar şi multe alte personalităţi ale vremii. Inspiraţi de frumuseţea locurilor şi de legendele de pe aceste meleaguri, mulţi poeţi şi scriitori au dedicat minunate rânduri acestei staţiuni, printre care Christian Andersen, Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Al. Petofi, N. Xenopol, Ion Minulescu, Ioan Slavici, Lucian Blaga şi mulţi alţii.

"În anul 2009, clădirea a fost luată din patrimoniul S.C. Hercules S.A. de către un întreprinzător care nu a investit nimic, apoi a trecut în patrimoniul Primăriei Băile Herculane, iar terenul a rămas în proprietatea a doi privaţi. Sunt încurcături juridice, pe care nu le-am mai urmărit. Baza de tratament a Hotelului Hercules cred că a mai funcţionat, cu o singură aripă, până prin anii 2006 - 2008. Este vorba de aripa termosulfuroasă, care era cât de cât reabilitată. Chiar şi fântâna de majolică a fost reabilitată în 2006. De atunci, însă, s-a degradat din ce în ce mai mult şi din cauza situaţiei juridice, deoarece nu se pot face investiţii substanţiale", afirmă muzeograful Dorin Bălteanu, promotor turistic al zonei Băile Herculane.

Staţiunea Băile Herculane a atras mereu turişti datorită celebrelor ape termominerale, a aerului ce prezintă o ionizare naturală similară cu cea care poate fi respirată la 3.000 de metri, dar şi datorită istoricului zonei. Din anul 1801 începe adevărata etapă de dezvoltare a staţiunii, deoarece ea trece sub administraţia Regimentului XIII românesc. De la această dată se fac construcţii durabile care, în mare parte, se păstrează şi astăzi, formând nucleul vechi al staţiunii.

Numele staţiunii vine de la zeul Hercule, considerat în mitologia romană drept patron al izvoarelor termale şi simbol al puterii. De altfel, lui Hercule i s-au sculptat aici un număr de şase statui, descoperite în perioada 1724-1736, din care a mai rămas una singură. AGERPRES/(AS - autor: Paula Neamţu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)