Connect with us

ECONOMIE

Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor

Publicat

pensii bani.jpg

De ce există un exod al forţei de muncă din industria textilelor? Un croitor câştigă în Italia 2.500 de euro net pe lună. În România fabricile caută oameni pentru salarii de cinci ori mai mici.

Un croitor din oraşul Bologna din Italia câştigă 1.500-2.500 de euro net pe lună, conform unui anunţ de angajare de pe platforma Jooble. Este vorba de un post în cadrul unui atelier cu aproape 30 de ani de experienţă, unde există contract de muncă pe perioadă nelimitată. Limba italiană nu este obligatorie, dar se cer minimum 10 ani de experienţă, fiind necesară capacitatea de a face modificări de croitorie, reparaţii de piese vestimentare şi realizarea hainelor la comandă. Programul menţionat este de opt ore pe zi, de luni până vineri, plus alte patru ore sâmbăta.

Pe aceeaşi platformă Jooble, apare, de asemenea, o serie mai largă de anunţuri de angajare la fabrici de textile din Germania. E vorba fie de muncitori necalificaţi pentru procesele de ambalare, fie de operatori bandă. Salariul net variază de la 1.600 la 1.800 de euro pe lună, în funcţie de orele lucrate. Poate fi program de 8 sau 10 ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână.

 

Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: fabrici locale de textile

 

Pentru o comparaţie, ZF a căutat şi fabrici locale de textile prezente pe site-ul Jooble, unde sunt publicate oferte de muncă pentru varii domenii. Au fost identificate mai multe astfel de firme, însă doar o parte dintre ele fac public pachetul salarial. Cele care o fac nu precizează de cele mai multe ori dacă e vorba de câştig brut sau net. Există însă o fabrică din Bucureşti, Arinii Conf SRL, care caută confecţioner care să lucreze în producţia de îmbrăcăminte – marcă proprie, nu lohn. Salariul net lunar variază între 2.200 şi 2.600 de lei (450-500 de euro) în funcţie de experienţă. În cazul celorlalte anunţuri, companii din Sfântu Gheorghe (Moveos), din Botoşani (Big Conf Production), Ialomiţa (Laris 2003) ori Braşov, acolo unde apar date despre câştig, există de regulă sintagme precum venit minim de 2.800 – 3.000 de lei – salariu plus tichete de masă sau venituri lunare de 2.800-3.300 de lei (compuse din salariu fix şi bonusuri). Reprezentanţii acestor companii nu au răspuns apelurilor ZF pentru a vedea dacă e vorba de un câştig net sau brut.

Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: salariul lunar brut

Un salariul lunar brut de 3.000 de lei, înseamnă 1.774 de lei net.

Chiar şi dacă e vorba de un câştig net de 3.000 de lei (600 de euro), el este de 3-4 ori mai mic decât cel vehiculat de angajatorii din Germania sau Italia. Chiar dacă şi costul vieţii e mai mare în aceste ţări, un salariu la acest nivel poate reprezenta un factor major de atracţie pentru unii oameni, mai ales pentru cei care lucrează în acelaşi domeniu în România.

Industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte a fost mulţi ani un pilon de bază al exporturilor româneşti, precum şi un angajator important. Treptat însă, odată ce salariul din domeniu a rămas printre cele mai mici din economie – nu de puţine ori apropiat de minim -, oamenii au migrat. Unii au ales alte sectoare de activitate, în timp ce alţii au plecat peste hotare. La final de 2020, ultimul an pentru care există date publice relevante la nivel de industrie, în sectorul producţiei de îmbrăcăminte, încălţăminte şi textile din România lucrau 143.000 de oameni. Numărul lor era cu 170.000 mai mic decât în 2008. An de an, se poate observa o scădere a numărului de oameni care lucrează în domeniu, proprietarii de fabrici afirmând în cor că nu găsesc salariaţi. Principalul motiv pentru care oamenii pleacă din industrie sau nu vor să se angajeze în aceste fabrici îl reprezintă salariul.

Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: croitoreasă câştigă în continuare aproape jumătate din salariul mediu naţional

La final de 2021, o croitoreasă (CAEN – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte) câştiga în medie 2.138 de lei net pe lună, faţă de 795 lei la final de 2008. Salariile pe celelalte două CAEN-uri asociate industriei – 13 Fabricarea produselor textile şi 15 Tăbăcirea pieilor şi (…) fabricarea încălţămintei – sunt puţin mai mari – 2.500 şi 2.750 de lei, dar departe de media naţională, de circa 3.900 de lei.

Astfel, deşi o croitoreasă câştigă în continuare aproape jumătate din salariul mediu naţional, România e deja considerată o piaţă prea scumpă în special de retailerii mass-market ce produc volume mari la preţuri mici pentru a susţine comportamentul consumerist al zilelor noastre. În acest context, dispariţia unor joburi în industrie poate fi pusă şi pe seama acestui fapt, nu doar pe seama plecării angajaţilor în alte industrii sau peste hotare. De multe ori fabricile de textile sunt amplasate în judeţe sărace, unde opţiunile de angajare sunt reduse.

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ECONOMIE

Anunțul momentului! În toamnă se deschide renegocierea PNRR

Publicat

marcel ioan bolos sursa facebook

România intenționează ca în toamnă să deschidă renegocierea PNRR, spune ministerul Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „La sfârșitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă”.

„Noi, în această vară de foc, aş putea să spun, în lunile iulie şi august, ne pregătim strategia de negociere. Pachetul de măsuri cu care va fi mandatat Guvernul Românei şi apoi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îl vom face cunoscut la momentul la care vom fi mandataţi de către Guvern şi de către coaliţie. La sfârşitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă, adică să aibă toate argumentele necesare pentru a duce renegocierea la bun sfârşit”, afirmă Marcel Boloş.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că este vorba despre independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică.

 

Anunțul momentului! În toamnă se deschide renegocierea PNRR: independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică

 

„Facem demersurile necesare pentru ca regulamentul Comisiei Europene, care este în procedură de aprobare, să poată să fie modificat astfel încât ca noi să putem prelua ce este prioritar în perioada de criză, la finanţare. Menţionez, discutăm despre independenţa energetică, despre criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică, respectiv susţinerea mediului de afaceri. Cred că sunt priorităţi la care România trebuie să adere și dacă vom primi acest mandat de la guvern şi coaliţie, ne vom conforma. În toamnă, informal, intenţionăm să deschidem renegocierea, asta depinde de mandatul pe care îl vom primi de la coaliţie. Pachetul de măsuri pe care îl gândim pentru renegociere va cuprinde și componenta de securitate alimentară, dacă vom fi mandatați în acest fel, însă negocierea nu se va putea face, cu siguranță pe părți, ci va fi nevoie să avem o negociere pe întreg pachetul de măsuri și așa să putem ajusta PNRR pe nevoile din criză”, conchide Boloș. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

ANAF a rambursat TVA în valoare de 2,78 miliarde lei, în luna iunie

Publicat

bani generic fical lei 26062022.jpg

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a rambursat, în luna iunie, TVA în valoare de 2,78 miliarde lei, cu un miliard de lei mai mult decât în iunie 2021, dar şi peste media lunară din anul 2022 (de 1,82 miliarde lei), informează instituţia printr-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Cumulat, în primele şase luni ale anului curent, s-a restituit TVA către mediul economic în valoare de 12,46 miliarde lei (echivalentul a circa 2,5 miliarde de euro), valoare superioară celei din perioada similară a anului 2021.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are în vedere soluţionarea deconturilor în ordine cronologică, iar rambursarea TVA va continua în ritm accelerat, astfel încât să se asigure respectarea termenului legal de 45 de zile pentru efectuarea analizelor de risc şi a rambursărilor efective.

Pentru situaţiile în care vor fi posibile compensări totale sau parţiale cu alte obligaţii fiscale declarate, dar neachitate, deconturile de TVA cu opţiune de rambursare vor fi soluţionate imediat după emiterea deciziei de restituire, precizează ANAF. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România înregistrează aproape jumătate din vânzările online din Europa de Est

Publicat

bani generic fical lei 26062022.jpg

România a înregistrat anul trecut vânzări de 6,2 miliarde euro din comerţul electronic, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul realizat de retaileri în Europa de Est, estimat la 14 miliarde euro.

Vânzările din România s-au majorat cu 11% faţă de 2020, iar pentru 2022 sectorul este estimat să crească cu 13%, până la 7 miliarde de euro, se arată în Raportul 2022 privind comerţul electronic european publicat de către Ecommerce Europe şi EuroCommerce, citat de ZF.

Cu o creştere de 13% la nivel european în 2021, până la 718 miliarde de euro, comerţul electronic a demonstrat că a devenit şi mai ferm ancorat în economie şi societate, după ce în perioada pandemiei de COVID-19 a reprezentat pentru mulţi oameni principala sursă de aprovizionare.

Europa de Vest este cea mai puternică regiune în ceea ce priveşte vânzările realizate prin intermediul comerţului electronic B2C, deţinând 63% din totalul înregistrat în 2021. Europa de Sud urmează pe locul doi, cu 16% din totalul vânzărilor, în timp ce Europa Centrală şi Europa de Nord vin pe al treilea şi al patrulea (10% şi, respectiv, 9%), iar Europa de Est (2%) pe ultimul loc.

 

România înregistrează aproape jumătate din vânzările online din Europa de Est: principalii jucători din piaţă au realizat investiţii semnificative în ultimii ani

 

„Raportul Ecommerce Europe reprezintă o confirmare a faptului că România este un hub al comerţului electronic în regiune. Sectorul comerţului electronic din ţara noastră însumează aproape jumătate din întreaga cifră de afaceri a comerţului electronic din Europa de Est, estimată la 14 miliarde de euro. Prin soluţiile pe care le-a adus în vieţile oamenilor în ultimii doi ani, comerţul electronic şi-a demonstrat din plin utilitatea, fiind de multe ori singura soluţie accesibilă pentru cumpărături, în timpul restricţiilor. În aceste zile marcate de majorări ale preţurilor la combustibili şi inflaţie crescută, comerţul electronic vine din nou cu o serie de servicii care îi ajută pe oameni să economisească bani şi să navigheze mai uşor acest context incert”, a declarat Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online, membră a Ecommerce Europe.

El a adăugat că principalii jucători din piaţă au realizat investiţii semnificative în ultimii ani, pentru a-şi spori capacitatea de procesare şi viteza de livrare, precum şi a creşte gama de produse.

Potrivit datelor prezentate în raport, 88% din populaţia României are acces la Internet, procent estimat la 91% în 2022, iar 44% dintre utilizatori folosesc acest canal pentru a face achiziţii online.

La rândul lui, Luca Cassetti, Secretarul General al Ecommerce Europe, a declarat că, în ultimii doi ani, retailerii au câştigat multă experienţă în digitalizare, iar această accelerare a fost împinsă semnificativ de contextul pandemic, timp în care comerţul electronic şi retailul au jucat un rol esenţial.

”În 2022, Europa a devenit, din păcate, scena unui conflict major. Deşi încă greu de evaluat, războiul din Ucraina va avea consecinţe majore asupra economiei europene, precum şi asupra pieţelor de comerţ electronic. Mulţi dintre membrii noştri au raportat deja scăderi ale puterii de cumpărare şi ale încrederii consumatorilor, în principal din cauza preţurilor ridicate la energie, inflaţiei şi incertitudinii cu privire la viitor. Facem apel la statele membre ale UE şi factorii de decizie politică să sprijine economia şi cetăţenii Europei în aceste vremuri dificile, continuând în acelaşi timp să lucreze pentru un cadru legislativ pregătit pentru viitor, potrivit pentru retailul omnichannel”, a mai spus el.

România înregistrează aproape jumătate din vânzările online din Europa de Est: 73% din populaţia online a Europei a cumpărat online

În cifre absolute, Europa de Vest valoarea vânzărilor în online s-a ridicat la 450 de miliarde de euro în 2021, în timp ce în Europa de Sud s-a ridicat la 118 miliarde de euro, iar Europa Centrală la 70 de miliarde de euro. Europa de Nord a fost chiar în urma Europei Centrale, cu 67 de miliarde de euro, urmată de Europa de Est, cu vânzări care s-au ridicat la 14 miliarde de euro.

În 2021, 73% din populaţia online a Europei a cumpărat online, în scădere uşoară, cu 1% faţă de 2020. Ecommerce Europe reprezintă, prin intermediul asociaţiilor sale naţionale, peste 150.000 de companii care vând bunuri şi servicii online consumatorilor din Europa. Membrii săi includ federaţii naţionale de comerţ din 31 de ţări, cele mai mari 27 de companii de vânzare cu amănuntul şi en-gros din Europa şi federaţii care reprezintă sectoare specifice de comerţ, ce numără în total aproximativ 6 milioane de companii. MEDIAFAX

Citește mai departe

ECONOMIE

Indicele ROBOR la 3 luni își continuă creşterea

Publicat

bani large.jpg

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, își continuă trendul ascendent şi a urcat joi la 6,44%, de la 6,41% miercuri.

La începutul lunii iunie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,99%, faţă de 5,01% la început de mai şi 4,6% în aprilie.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Robor la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la la 6,58%, de la 6,53% cu o zi în urmă.

Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

 

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe