ECONOMIE
Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor
De ce există un exod al forţei de muncă din industria textilelor? Un croitor câştigă în Italia 2.500 de euro net pe lună. În România fabricile caută oameni pentru salarii de cinci ori mai mici.
Un croitor din oraşul Bologna din Italia câştigă 1.500-2.500 de euro net pe lună, conform unui anunţ de angajare de pe platforma Jooble. Este vorba de un post în cadrul unui atelier cu aproape 30 de ani de experienţă, unde există contract de muncă pe perioadă nelimitată. Limba italiană nu este obligatorie, dar se cer minimum 10 ani de experienţă, fiind necesară capacitatea de a face modificări de croitorie, reparaţii de piese vestimentare şi realizarea hainelor la comandă. Programul menţionat este de opt ore pe zi, de luni până vineri, plus alte patru ore sâmbăta.
Pe aceeaşi platformă Jooble, apare, de asemenea, o serie mai largă de anunţuri de angajare la fabrici de textile din Germania. E vorba fie de muncitori necalificaţi pentru procesele de ambalare, fie de operatori bandă. Salariul net variază de la 1.600 la 1.800 de euro pe lună, în funcţie de orele lucrate. Poate fi program de 8 sau 10 ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână.
Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: fabrici locale de textile
Pentru o comparaţie, ZF a căutat şi fabrici locale de textile prezente pe site-ul Jooble, unde sunt publicate oferte de muncă pentru varii domenii. Au fost identificate mai multe astfel de firme, însă doar o parte dintre ele fac public pachetul salarial. Cele care o fac nu precizează de cele mai multe ori dacă e vorba de câştig brut sau net. Există însă o fabrică din Bucureşti, Arinii Conf SRL, care caută confecţioner care să lucreze în producţia de îmbrăcăminte – marcă proprie, nu lohn. Salariul net lunar variază între 2.200 şi 2.600 de lei (450-500 de euro) în funcţie de experienţă. În cazul celorlalte anunţuri, companii din Sfântu Gheorghe (Moveos), din Botoşani (Big Conf Production), Ialomiţa (Laris 2003) ori Braşov, acolo unde apar date despre câştig, există de regulă sintagme precum venit minim de 2.800 – 3.000 de lei – salariu plus tichete de masă sau venituri lunare de 2.800-3.300 de lei (compuse din salariu fix şi bonusuri). Reprezentanţii acestor companii nu au răspuns apelurilor ZF pentru a vedea dacă e vorba de un câştig net sau brut.
Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: salariul lunar brut
Un salariul lunar brut de 3.000 de lei, înseamnă 1.774 de lei net.
Chiar şi dacă e vorba de un câştig net de 3.000 de lei (600 de euro), el este de 3-4 ori mai mic decât cel vehiculat de angajatorii din Germania sau Italia. Chiar dacă şi costul vieţii e mai mare în aceste ţări, un salariu la acest nivel poate reprezenta un factor major de atracţie pentru unii oameni, mai ales pentru cei care lucrează în acelaşi domeniu în România.
Industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte a fost mulţi ani un pilon de bază al exporturilor româneşti, precum şi un angajator important. Treptat însă, odată ce salariul din domeniu a rămas printre cele mai mici din economie – nu de puţine ori apropiat de minim -, oamenii au migrat. Unii au ales alte sectoare de activitate, în timp ce alţii au plecat peste hotare. La final de 2020, ultimul an pentru care există date publice relevante la nivel de industrie, în sectorul producţiei de îmbrăcăminte, încălţăminte şi textile din România lucrau 143.000 de oameni. Numărul lor era cu 170.000 mai mic decât în 2008. An de an, se poate observa o scădere a numărului de oameni care lucrează în domeniu, proprietarii de fabrici afirmând în cor că nu găsesc salariaţi. Principalul motiv pentru care oamenii pleacă din industrie sau nu vor să se angajeze în aceste fabrici îl reprezintă salariul.
Cum se explică exodul forţei de muncă din industria textilelor: croitoreasă câştigă în continuare aproape jumătate din salariul mediu naţional
La final de 2021, o croitoreasă (CAEN – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte) câştiga în medie 2.138 de lei net pe lună, faţă de 795 lei la final de 2008. Salariile pe celelalte două CAEN-uri asociate industriei – 13 Fabricarea produselor textile şi 15 Tăbăcirea pieilor şi (…) fabricarea încălţămintei – sunt puţin mai mari – 2.500 şi 2.750 de lei, dar departe de media naţională, de circa 3.900 de lei.
Astfel, deşi o croitoreasă câştigă în continuare aproape jumătate din salariul mediu naţional, România e deja considerată o piaţă prea scumpă în special de retailerii mass-market ce produc volume mari la preţuri mici pentru a susţine comportamentul consumerist al zilelor noastre. În acest context, dispariţia unor joburi în industrie poate fi pusă şi pe seama acestui fapt, nu doar pe seama plecării angajaţilor în alte industrii sau peste hotare. De multe ori fabricile de textile sunt amplasate în judeţe sărace, unde opţiunile de angajare sunt reduse.
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Prima de Paște: Câți bani vor primi angajații români. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii. Sondaj realizat pe 120 de companii
Temu și Shein luate la control de ANPC: Ce verifică inspectorii. Recomandări pentru clienții celor două siteuri de cumpărături
Gradație de merit 2024. Modificări la calendarul concursului pentru profesori. Anunțul ministrului Educației
VIDEO Lumina soarelui, motivul de fericire al Ioanei Palcău, femeia de 104 ani din Alba Iulia: ”Dumnezeu mi-a dat Raiul pe Pământ”
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
Dezastrul provocat de droguri, prezentat elevilor de liceu din Teiuș: Discuție dură cu Sergiu Ilieș, fost consumator de heroină
VIDEO: Srilankezii din Alba Iulia pregătesc o petrecere cu mâncare, muzică și jocuri, din Sri Lanka, pe malul Ampoiului
