Connect with us

ACTUALITATE

Curtea Constituțională a amânat discuţiile privind validarea referendumului pe justiţie

Publicat

acum 3 luni


constitutionala

Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 27 iunie, discuţiile privind validarea rezultatului referendumului naţional din 26 mai, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Sursele citate au menţionat că pe rolul Curţii s-a înregistrat o contestaţie cu privire la una dintre întrebările de la referendum.

Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR “veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”.

De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Biroul Electoral Central a anunţat, pe 3 iunie, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai.

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru “nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.477.865, iar pentru “nu” – 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088. AGERPRES

Etichete:
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Pensionarii cu stagiul de cotizare sub 15 ani vor putea opta între pensie şi indemnizaţie socială

Publicat

acum 1 minut

septembrie 17, 2019

De

pensii

Pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

“O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului, remis AGERPRES.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

“Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare. Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. “Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi: cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021, cel cu 19 ani – 1.176 lei, iar cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, remis, joi, AGERPRES.

“Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Valoarea serviciilor stomatologice decontate de CNAS s-ar putea dubla. Anunțul făcut de șeful instituției

Publicat

acum 31 de minute

septembrie 17, 2019

De

stomatologie

Casa Naţională de Sănătate (CNAS) urmăreşte să dubleze valoarea acordată decontării serviciilor stomatologice, potrivit unui anunț făcut chiar de preşedintele instituţiei, Vasile Ciurchea. Acesta nu a dat însă alte detalii şi nici nu a estimat o dată pentru această măsură, informează ziarul Alba24.ro.

„Oferim servicii medicale stomatologice decontate de CNAS acelor cabinete care sunt in contract cu Casa şi acestea îşi stabilesc valoarea. Încercăm să facem niste calcule si să dublăm valoarea acordată serviciilor stomatologice. Este foarte important ca şi stomatologii să-si dorească să fie în contract cu Casa. Nu întotdeauna îşi doresc. Este nevoie de multe servicii stomatologice pe toate segmentele de vârstă”, a declarat acesta la Radio România Actualităţi.

Şeful CNAS a subliniat faptul că, în lipsa unui program naţional de prevenţie, educaţia dentară rămâne singura alternativă.

Potrivit lui Vasile Ciurchea, pentru a beneficia de servicii de medicină dentară, decontate de stat, persoanele asigurate trebuie să se adreseze unui cabinet stomatologic care se află în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Printre serviciile de medicină dentară decontate se numără: elemente acrilice, elementele metalo-acrilice, reconstituirea coroanei radiculare.

Cel mai recent studiu pe acest subiect, publicat în martie 2019, arăta că aproape 40% dintre români nu au ajuns anul trecut la un medic dentist şi peste 30% dintre familiile care au copii nu i-au adus niciodată pentru un control. Asta în contextul în care copiii şi tinerii cu vârsta de până la 18 ani beneficiază de decontarea integrală a tratamentelor cuprinse în Pachetul de servicii medicale de bază pentru medicina dentară. Mai mult, potrivit aceluiaşi studiu, 20% din respondenţi susţineau că nu vor ajunge la dentist în acest an, principalul motiv invocat fiind lipsa banilor.

sursa: adevărul.ro, Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deputat USR către ministrul Comunicațiilor: Ne sfătuiți să mai luăm telefoane Huawei? Stadiul licitațiilor pentru rețelele 5 G

Publicat

acum O oră

septembrie 17, 2019

De

România ezită în continuare să își clarifice poziția în scandalul internațional care privește compania chineză Huawei. SUA și-a avertizat  aliații că își vor diminua substanțial fluxurile de informații către ei, dacă vor permite companiei să participe în proiectele lor de rețele 5G. „V-aş întreba despre Huawei, dacă există vreun memorandum semnat de ministerul pe care îl conduceţi cu Huawei, dacă ne sfătuiţi să mai luăm telefoane Huawei” l-a întrebat deputatul USR Cătălin Drulă pe ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu.

Povestea este însă mai serioasă decât discuția despre un brand sau altul. Asta pentru că Guvernul a prevăzut în bugetul pe 2019 „o sumă foarte mare, de miliarde”, care s-ar obţine din vânzarea licențelor 5G. Acest lucru este la momentul de față un eșec, iar bugetul riscă să rămână cu o gaură, i-a explicat deputatul USR Cătălin Drulă, ministrului Comunicațiilor, Alexandru Petrescu.

„În bugetul pe 2019 aţi prins dumneavoastră, Guvernul, o sumă foarte mare, de miliarde, care s-ar obţine din vânzarea acestor licenţe. Până în acest moment, în acest an această licitaţie este un eşec. În primul rând, unul dintre obstacolele principale este transpunerea memorandumului semnat cu SUA în legislaţie. În absenţa acestei transpuneri nu va fi nici o licitaţie, ci va fi o lipsă de cel puţin 2 miliarde de lei la bugetul naţional pe care i-aţi prevăzut dumneavoastră”, a spus deputatul USR Cătălin Drulă, președintele Comisiei de Tehnologia Informației din Camera Deputaților, la „Ora Guvernului”, la care a participat ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, informează ziarul Alba24.ro.

El a solicitat şi exemple în care a fost crescută rezilienţa infrastructurilor critice, precum şi acţiunile care au fost necesare în acest scop. „V-aş întreba despre Huawei, dacă există vreun memorandum semnat de ministerul pe care îl conduceţi cu Huawei, dacă ne sfătuiţi să mai luăm telefoane Huawei”, s-a adresat el ministrului.

Ministrul Alexandru Petrescu a explicat că România nu a nominalizat nici un stat şi nici un producător specific al unor branduri în raportul transmis UE privind măsurile pentru implementarea sistemului 5G în România.

„În ceea ce priveşte raportul depus la Comisia Europeană, mă simt obligat tot în spirit pedagogic să vă reamintesc că în primul trimestru al anului curent Comisia Europeană a cerut un raport la nivel naţional din fiecare stat membru, acest raport a avut ca termen limită de finalizare ultima zi din iunie, şi ca ultimă zi de depunere 15 iulie, România l-a depus pe data de 2 iulie şi a fost a treia ţară din statele membre care a depus acest raport, la 1 octombrie.

Comisia Europeană urmează să compileze, să integreze un răspuns comun ca abordare generală a Comisiei vizavi de securitatea cibernetică în implementarea reţelelor 5G, ba mai mult, s-a angajat ca în luna decembrie a acestui an să pună la dispoziţie şi un set de recomandări în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi măsurile pe care fiecare ţară trebuie să le ia, minimal, şi aş menţiona că există o anumită marjă de acţiune, opţiune şi decizie în afara acestor recomandări la nivel naţional pentru fiecare stat membru”, a declarat Alexandru Petrescu în plenul Parlamentului.

Ministrul Comunicaţiilor a adăugat că în prezent se lucrează împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale la un proiect de lege privind rezilienţa infrastructurii de comunicaţii în cadrul implementării sistemului 5G.

România are un istoric complicat în relația cu Huawei. Guvernul Ponta a semnat un memorandum care prevedea construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica. Instituțiile statului nu au putut explica în ce măsură acest memorandum a fost implementat.

Companie chineză cu o structură de proprietate neclară și legăturile cu guvernul. Huawei Technologies Co. Ltd. este o companie de telecomunicații chineză fondată în 1987 de către Ren Zhengfei, fost inginer înrolat în Armata de Eliberare a Poporului. Având cartierul general în metropola Shenzhen din provincia sudică Guangdong, compania are 180.000 de angajați și realizează produse precum telefoane inteligente, tablete, rețele fixe și mobile de bandă largă etc.

Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de rețea de telecomunicații și al doilea mare producător de smartphone-uri din lume, având anul trecut venituri de aproximativ 92 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte companii similare din China, Huawei își desfășoară o mare parte din activitățile sale în străinătate, fiind lider de piață în multe țări din Europa, Asia și Africa.

Huawei afirmă că este o companie privată și se descrie ca fiind deținută de către angajați, deși structura sa exactă de proprietate nu este cunoscută. Ren Zhengfei, care s-a alăturat Partidului Comunist în 1978, are o avere estimată la 3.4 miliarde de dolari.

Huawei a fost unul dintre primii furnizori de echipament de telecomunicații într-un moment în care China investea masiv pentru a-și moderniza rețelele, importând o mare parte din echipamentul său. Compania a început să concureze la nivel internațional în anii 1990 și a fost cunoscută pentru faptul că oferea prețuri mult mai mici decât companiile concurente.

Ce se întâmplă cu telefoanele Huawei. Dacă aveți un Huawei cumpărat de curând sau intenționați să cumpărați unul, serviciile Google precum Play, Youtube, Mail sau Calendar ori update-urile de securitate vor merge fără probleme.

În schimb, noul Android Q, anunțat pentru această toamnă, nu va mai ajunge pe aceste dispozitive. Adică e posibil să fi dat spre 1000 de euro pe o jucărie care nu va mai primi update de sistem.

Aici e, de fapt, călcâiul lui Ahile pentru chinezi, care, să recunoaștem, au lansat modele excelente recent. Ceea ce înseamnă, totodată, că puneau presiune pe competitori, să țină sus nivelul. Nu putem să nu ne gândim, bunăoară, ce se va întâmpla cu flexibilul Mate X, spre care toată lumea întorsese rapid privirea, mai ales că Samsung a părut că șchioapătă cu Fold? Pe ce bază, pe ce sistem de operare va miza?

Această nesiguranță îi poate determina pe potențialii clienți din lumea întreagă să renunțe la ei. Deși, să zicem, că update-urile de securitate vor rămâne.

În China, unde serviciile Google sunt interzise, telefoanele Huawei primesc un Android curat și propriul magazin de aplicații, copie dupa Play Store. Însă, cum va arăta acest magazin după ce companiile americane nu vor mai avea voie să colaboreze cu Huawei?

Sunt zvonuri că chinezii lucrează la propria variantă, însă…ce facem cu lipsa iminentă a aplicațiilor precum Netflix, Instagram, Facebook sau Whatsapp de acolo? Cine vrea așa ceva?

Apoi, cine ar mai cumpăra un telefon non-Apple fără Android pe el? Ce e Huawei fără acest sistem de operare, oricât de bună este camera foto cu tot cu inteligența artificială? Amazon, ca să dăm un exemplu are propria versiune de Android, FireOS, însă e dezamăgitor de prost și update-urile vin tare greu.

Din păcate, la orizont nu se arată o rezolvare rapidă a situației. Huawei pare, în acest moment, un copil hărțuit la școală fără să știm însă dacă acuzațiile de spionaj aduse companiei sau nu adevărate. Sunt voci care susțin că inclusiv modul în care tehnologia 5G va ajunge la noi va avea de suferit. Rămâne de văzut cum anume.

Surse: europalibera, alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ceartă în Guvern. Premierul Dăncilă s-a contrat cu ministrul Teodorovici din cauza mai multor proiecte economice

Publicat

acum 6 ore

septembrie 17, 2019

De

dancila

Relația premierului cu ministrul de Finanțe e una încordată după ce Dăncilă i-a cerut lui Teodorovici să renunțe sau să amâne mai multe inițiative economice din cauza prezidențialelor. Pensiile speciale, impozitarea bacșișului sau soarta societăților decapitalizate au provocat discuții aprinse.

Potrivit surselor citate, Viorica Dăncilă a dorit ca Eugen Teodorovici să nu insiste cu procedura de urgență și să le amâne după campania prezidențială, deoarece există presiuni din teritoriu, dar și din zona mediului de afaceri.

Nu este pentru prima oară când premierul Dăncilă îl lasă pe ministrul de Finanțe în ofsaid. După ce ministrul apucase să anunțe impozitarea pensiilor speciale, măsura nu a mai fost susținută în Guvern. Ministrul de Finanțe a venit cu proiectul de lege în Parlament, după care premierul s-a lăudat pe Facebook cu această măsură. Potrivit surselor parlamentare, proiectul urmează să fie modificat iar în comisiile de specialitate. Dacă în varianta Teodorovici, impozitarea se făcea cu 30% pentru ce depășea 7.000 de lei și cu 50% pentru ce era peste 10.000 de lei, se are în vedere un nou prag. Pentru că în Parlament există un proiect depus de senatorul Liviu Pop, se negociază o contopire a celor două proiecte. Astfel, urmează să apară un al treilea plafon, o impozitare de 90% pentru pensia specială care este mai mare de 15.000 de lei.

O altă temă pentru care a existat un conflict între premier și ministrul de Finanțe a fost legată de impozitarea bacșișurilor pe care românii le lasă în hoteluri, baruri sau restaurante. Proiectul primise undă verde, dar în ultima clipă Viorica Dăncilă s-a răzgândit. Ea a discutat cu ministrul de Finanțe ca traseul legislativ al acestei inițiative să fie încetinit după campania pentru prezidențiale. Surse din PSD susțin că au existat presiuni atât din partea liderilor județeni, dar și din partea unor oameni din zona de afaceri.

Și proiectul de lege privind unele măsuri privind societățile decapitalizate a stârnit contradicții în Guvern. Ministrul de Finanțe și-a asumat proiectul în Parlament, dar și aici ordinul este ca proiectul să nu iasă din forul legislativ în acest an.

„Teodorovici ne-a spus că a fost la un pas să anunțe că renunță la toate proiectele pe care le-a depus din cauza modului în care s-a comportat Viorica Dăncilă. Cel mai probabil, ele vor trece la Senat, dar dacă nu vor primi undă verde de sus, se vor bloca în Camera Deputaților”, au precizat pentru Europa Liberă surse din grupul PSD din Senat.

Potrivit celor din PSD, Viorica Dăncilă îl percepe pe Eugen Teodorovici drept un pericol pentru funcția pe care o deține în fruntea partidului. Premierul a preferat să îl anunțe pe Mihai Fifor drept șeful campaniei prezidențiale, Teodorovici nefiind anunțat de mai multe ori despre deciziile care urmează să se ia în partid.

Surse din PSD au declarat pentru Europa Liberă că ministrul de Finanțe a fost criticat astăzi și în ședința deputaților din cauza proiectului de lege privind pedeapsa cu închisoarea pentru cei care nu-și plătesc impozitele și contribuțiile. În replică, ministrul de Finanțe a anunțat că este dispus să renunțe la acest proiect doar dacă va primi critici din partea mediului de afaceri.

Spitale regionale lângă bazele NATO construite fără licitație

Un alt mare proiect la care nu s-a ajuns la un acord în Guvern a fost legat de construirea spitalelor regionale din Constanța și Craiova. Planul lui Teodorovici era ca acestea să fie construite din bani publici, dar fără existența unor licitații publice. Ministrul de Finanțe a propus ca sumele necesare să vină de la Guvern, iar de partea de execuție să se ocupe firme din Turcia sau Israel. Totul se făcea prin contract direct, fără licitație, ca în cazul cumpărării avioanelor F16. Termenul era de 3 ani pentru construirea acestor spitale regionale, care ar urma să aibă și o componentă militară și să deservească bazele NATO de la Deveselu și Mihail Kogălniceanu. Banii folosiți la construirea acestora urmau să fie luați și din cei 2% din PIB alocați pentru înzestrarea armatei.

Deși discuția este publică de mai bine de șase luni, nu s-a avansat cu nimic. Surse guvernamentale au precizat că în perioada următoare va exista un proiect de lege pe masa Guvernului, care va decide dacă va susține o astfel de măsură sau o va trimite în Parlament sub forma unui proiect de lege.

Sursa: Europalibera

Citește mai departe