Connect with us

ACTUALITATE

Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Iohannis privind modificările aduse Legii administraţiei publice locale

Publicat



constitutionala R MOLDOVA

Curtea Constituţională a României a respins, luni, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ de modificare şi completare a Legii administraţiei publice locale 215/2001, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

În sesizarea către CCR preşedintele arăta că ”prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale”.

Iohannis afirma că actul normativ a fost adoptat cu nesocotirea prevederilor articolului 61 şi ale articolului 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate – Camera Deputaţilor, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Senat.

“În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, se arată în sesizare.

Una dintre critici a vizat reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/ judeţean.

Klaus Iohannis menţionează că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanţe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la articolul 55 alineatul (1) litera a) din Legea 215/2001 curge de la data ultimei şedinţe, în timp ce alte instanţe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socoteşte pe luni pline.

“În toate cazurile, instanţele nu au ţinut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispoziţiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor şi până la data când legea prevede încheierea mandatului”, atrăgea atenţia şeful statului.

De asemenea, Iohannis preciza că în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că “aceleaşi argumente sunt valabile şi pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referinţele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval”.

“Conform scopului urmărit de iniţiatori, ‘prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept, conştientizează şi consilierii locali, care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte şi ar putea lua măsuri în acest sens'”, se arată în sesizare.

Şeful statului mai spune că scopul iniţiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/ judeţean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepţii privind inaplicabilitatea sancţiunii dizolvării de drept a consiliului local/ judeţean în lipsa convocării în termenul legal la şedinţă ori în cazul convocării fără respectarea dispoziţiilor privind modul de convocare, precum şi republicarea Legii nr. 215/2001.

“Atât din punct de vedere formal, cât şi al conţinutului, textele adoptate de către fiecare dintre cele două Camere sunt diferite”, se menţiona în documentul trimis judecătorilor CCR.

Potrivit preşedintelui, articolul I punctul 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă articolul 1 alineatul (3) şi alineatul (5) din Constituţie.

“La art. I. – pct. 1. din legea criticată se prevede: ‘La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzute la alineatul (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale'”, se arată în sesizare.

În primul rând, precizează Iohannis, prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipseşte dispoziţia în discuţie de claritate şi previzibilitate, contrar exigenţelor de calitate a legii impuse de articolului 1 alineatul (5) din Constituţie.

“Norma criticată contravine dispoziţiei prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea 215/2001, conform căreia ‘Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales'”, se nota în documentul trimis la CCR.

Aşadar, după cum arăta şeful statului, prevederile criticate, pe de o parte, le dublează pe cele care prevăd momentul de început al mandatului consiliului local, iar, pe de altă parte, intră în contradicţie cu cele care se referă la momentul de încetare a mandatului consiliului local.

Totodată, menţiona acesta, conform textului de lege criticat, durata mandatului consiliului local este cea cuprinsă între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale, şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale.

“Acest text este unul cu caracter general, prin care se stabileşte limita temporală a duratei mandatului consiliului local/ judeţean ca fiind ‘ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale’, însă lasă neacoperită ipoteza în care se organizează alegeri locale parţiale”, se preciza în sesizarea preşedintelui către CCR. AGERPRES


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

O revenire aproximativă la normalitate în Israel, odată cu redeschiderea restaurantelor

Publicat

Israelul a revenit aproape la normalitate duminică, odată cu noile măsuri de ieşire din izolare cu 15 zile înainte de noi alegeri naţionale, israelienii putând din nou să se aşeze într-o cafenea, să ia masa la un restaurant şi să revină pe băncile şcolilor, potrivit AFP.

Aceste măsuri, validate sâmbătă seara de guvern, erau foarte aşteptate de israelieni după ieşirea progresivă a ţării din a treia sa carantină la mijlocul lunii februarie, devenită posibilă în urma unei campanii de vaccinare în masă.

“Revenire aproape normală la normalitate”, “Deschidere”, “Revenire la normalitate, cu prudenţă”, titrau pe prima pagină principalele cotidiene naţionale, respectiv Yedioth Aharonot, ziarul cel mai vândut în ţară, Maariv şi publicaţia gratuită Israel Hayom.

“Este o zi formidabilă, cu paşaportul verde, ne vom întoarce la viaţă”, a declarat duminică premierul Benjamin Netanyahu, aşezat la masă pe o terasă într-o cafenea din Ierusalim împreună cu primarul israelian al oraşului, Moshe Leon.

Sâmbătă încă, israelienii trebuiau să-şi ia cafeaua la pachet, dar de duminică pot să se bucure de ea pe terase. Barurile şi restaurantele pot de acum să se redeschidă pentru deţinătorii “paşaportului verde”, permis acordat persoanelor care au primit două doze de vaccin sau sunt vindecate de COVID-19.

Această redeschidere vine momentul potrivit pentru Netanyahu care joacă în fond cartea ‘Vaccine Nation’ (‘ţara vaccinului’), subliind o revenire la normal favorizată de o vaccinare intensivă pentru a încerca să câştige alegerile legislative din 23 martie, al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani.

Ultimele sondaje îi creditează în prezent partidul Likud, de dreapta, pe primul loc, dar fără suficient sprijin la ora actuală pentru a forma un guvern cu aliaţii săi.

Mai mult de jumătate din cei 9,3 milioane de israelieni au primit o primă doză a vaccinului Pfizer/BioNtech, la care Israelul are un acces privilegiat în cadrul unui acord de comunicare a datelor biomedicale asupra efectelor vaccinării. Circa 40% din israelieni au primit a doua doză de vaccin. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un studiu în Israel arată că vaccinul protejează împotriva cazurilor severe

Publicat

Vaccinul protejează împotriva cazurilor severe, conform datelor publicate de Ministerul Sănătății din Israel. Din 6.905 de pacienți grav bolnavi, doar 2,87% fuseseră vaccinați.

Dintre pacienții vaccinați în Israel cu două doze, doar 2,87% au suferit apoi cazuri severe de Covid. Conform statisticilor, din 6.905 de pacienți grav bolnavi, doar 175 au fost imunizați cu două doze, scrie La Stampa, citat de MEDIAFAX.

Din restul de 5.920 de pacienți, 75% nu au fost niciodată vaccinați.

Mai mult, potrivit ministerului, niciun deces în februarie nu a implicat pacienți imunizați.

În ultimele 24 de ore – în condițiile în care de duminică s-a introdus o relaxare puternică a restricțiilor în Israel – noile infecții au fost 1.923 din aproximativ 45.000 de teste efectuate, cu o rată de 4,3% față de aproximativ peste 10% cât era în ianuarie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Chirie record: O casă a fost închiriată pentru 174.000 de dolari pe lună

Publicat

Sursă foto: Property Info by Tina Yip

Piaţa locuinţelor de lux din Hong Kong a stabilit un nou record, pe măsură ce recuperarea economică continuă să ofere semne de optimism de-a lungul Asiei, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.

Compania de real estate Wharf Holdings a închiriat o casă pentru 174.00 de dolari pe lună, reiese dintr-un comunicat al firmei.

Suma se traduce anual în peste două milioane de dolari pentru chiriaşul neidentificat.

„Există magnaţi care încă nu şi-au găsit casa visurilor, aşa că au tendinţa de a închiria pentru o perioadă de timp o locuinţă înainte de a găsi o oportunitate de cumpărare”, spune Louis Ho, director de vânzări al agenţiei imobiliare Centaline Property.

În ultimul timp, piaţa rezidenţială a regiunii a raportat vânzări record de apartamente şi terenuri. Firma CK Asset Holdings a vândut luna trecută o locuinţă de lux pentru 59 de milioane de dolari, cea mai mare sumă oferită vreodată pentru o proprietate din Asia.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preşedintele Joe Biden va semna un ordin executiv pentru a facilita accesul la vot

Publicat

Preşedintele SUA, Joe Biden, va semna duminică un ordin executiv pentru a facilita accesul la vot americanilor cu ocazia comemorării a 56 de ani de la “Duminica sângeroasă” (“Bloody Sunday”), când un marş pentru apărarea dreptului de vot al minorităţilor a fost reprimat violent de poliţie la Selma (în statul Alabama), relatează AFP.

Această decizie intervine în timp ce mai multe parlamente locale, unde republicanii sunt majoritari, încearcă să restrângă accesul la vot ca răspuns la înfrângerea lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. Miliardarul a susţinut, fără să prezinte probe, că scrutinul a fost viciat de fraude.

Camera Reprezentanţilor, unde democraţii sunt majoritari, a adoptat miercuri un proiect de lege vizând lupta împotriva obstacolelor la vot în ţară. Textul urmează să meargă în Senat (50 de democraţi împotriva a 50 de republicani), unde viitorul său este incert.

Decretul preşedintelui va cere îmbunătăţirea şi modernizarea site-urilor federale de internet care furnizează informaţii despre alegeri şi vot.

“Astăzi, zi de comemorare a ‘Bloody Sunday’, semnez un ordin executiv pentru a facilita înscrierea alegătorilor la vot şi a îmbunătăţi accesul lor la vot”, urmează să afirme Biden într-o declaraţie transmisă în avans de Casa Albă, înaintea difuzării oficiale duminică.

“Orice alegător ar trebui să poată vota şi să-şi vadă votul luat în calcul”, menţionează Biden în declaraţia sa. “Dacă aveţi cele mai bune idei, nu aveţi nimic de ascuns. Lăsaţi oamenii să voteze!”.

La 7 martie 1965, sute de manifestanţi paşnici fuseseră reprimaţi violent de poliţie la Selma. După câteva luni, în august, Congresul a adoptat “Voting Rights Act”, care suprima teste şi taxe pentru a deveni alegător.

Ceea ce rămâne din “marşul de la Selma este că deşi nimic nu poate împiedica un popor liber să-şi exercite puterea cea mai sacră în calitate de cetăţean, unii fac tot posibilul pentru a-i retrage această putere”, conform declaraţiei lui Biden.

Potrivit preşedintelui, “responsabili aleşi în 43 de state au prezentat deja peste 250 de proiecte de lege pentru ca să fie mai dificil pentru americani să voteze”. “Nu-i putem lăsa să reuşească”, declară Biden. AGERPRES

Citește mai departe