Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de USR, AUR şi Avocatul Poporului, sesizări cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în Parlament, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Este vorba despre Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii.

„Este foarte important să contestăm aceste legi la CCR, vedem că puterea actuală a forţat la maximum procedura şi nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia”, afirma, recent, deputatul USR Stelian Ion, adăugând că legile Justiţiei „oligarhizează întregul sistem judiciar, punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie” şi fac mult mai mult rău întregii societăţi.

Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la cele trei acte normative.

„Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PLx 440/ 2022), Legea privind organizarea judiciară (PLx 441/ 2022) şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PLx 442/ 2022) sunt neconstituţionale din cauza manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare”, preciza AUR într-un comunicat de presă.

Potrivit AUR, nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale „goleşte de eficacitate” caracterul obligatoriu al acestora.

Totodată, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR în legătură cu mai multe articole din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Textele de lege criticate de Avocatul Poporului se referă la articolul 206 şi articolul 234 alineatul (2).

Curtea Constituţională a României respinge sesizările referitoare la legile Justiţiei. Ce prevede articolul 206

„Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora”, prevede articolul 206.

Articolul 234 alineatul (2) din lege stabileşte că „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei”.

Avocatul Poporului arăta că, pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere, legea preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot fi ocupate de judecători şi procurori care excedează activităţii de înfăptuire a justiţiei. Agerpres